Escaladarea tensiunilor dintre palestinieni și israelieni vine în contextul unei crize economice dificile pentru primii și al unei situații politice delicate pentru liderul celeilalte tabere.Spre exemplu, în Fâșia Gaza, parte care se autoguvernează a Autorității Naționale Palestiniene (sau statul Palestina, după cum se autointitulează) și de unde au fost lansate rachete contra unor ținte din Israel, peste 80% din populația activă nu are loc de muncă, potrivit unui oficial local.
La nivelul întregului teritoriu al Autorității Palestiniene (Fâșia Gaza și Cisiordania, teritorii despărțite de Israel), carnea de pui s-a scumpit cu 13% doar în aprilie, față de luna anterioară, iar legumele cu 6%, arată datele biroului de statistică palestinian. În schimb, în Israel, unde rata șomajului a scăzut în aprilie la 8%, presa locală scrie că 30% dintre șomeri refuză să se întoarcă la muncă, în pofida redeschiderii economiei, preferând să trăiască din ajutoarele de șomaj.
În același timp, liderul israelian, premierul Benjamin Netanyahu, nu reușește să-și construiască o majoritate parlamentară și este acuzat de procurori de mită, fraudă și abuz de încredere. Pentru Palestina, unde administrația este asigurată de două guverne separate, conduse de entități politice care s-au înfruntat militar, criza economică provocată de pandemia de COVID-19 a fost deosebit de dură. PIB-ul, dependent puternic de remiterile din străinătate și de contribuții ale unor state și organizații străine, s-a prăbușit cu 12-14% anul trecut, cifrele variind în funcție de cine a făcut calculul.
ONU estimează că economia va crește cu doar 3,7% pe an între 2021 și 2025. În Gaza, teritoriu și așa supus unei blocade israeliene care restricționează libertatea de mișcare și circulația bunurilor, pandemia a înghețat pur și simplu anumite sectoare, cum ar fi transportul public. Presa arabă scrie că în vara trecută, când o fabrică de dulciuri din Gaza a făcut anunț pentru ocuparea a cinci posturi, s-au prezentat acolo pentru interviu 2.000 de oameni, iar 20.000 au aplicat online.
În toamnă, rata șomajului se situa la 49%, printre cele mai ridicate cote din lume, dar indicatorul nu-i ia în considerare pe cei care au renunțat să-și mai caute activ de lucru. În Cisiordania, rata șomajului era de 15%. Un studiu al ONU arată că mai mult de două treimi din populația din Gaza, teritoriu cu una dintre cele mai mari densități ale populației din lume, trăiește în sărăcie sau în sărăcie extremă. Acest lucru reflectă și faptul că din cauza pandemiei au scăzut semnificativ fondurile furnizate de fundațiile de ajutor umanitar.
Criza economică din alte state lovește direct economia prin intermediul remiterilor, care reprezentau în 2018 circa 17% din PIB-ul teritoriilor palestiniene. Cea mai mare parte a banilor provine din țări care au impus restricții semnificative mobilității populației pentru a încetini pandemia. CNBC notează că economia din Gaza are probleme grave din 2007, când la putere a venit acolo Hamas, organizație considerată teroristă de unele guverne, iar Israelul și Egiptul au impus o blocadă comună.
Acum, aproape 2 milioane de oameni sunt blocați în Gaza, cu acces restrâns la serviciile de bază. Blocada restricționează pescuitul la doar trei mile nautice de țărm, scrie London School of Economics. Iar din cauza problemelor frecvente cu sistemul de canalizare, apele reziduale sunt deversate în apropierea țărmului, ceea ce face ca poluarea apei mării să fie ridicată, iar consumul de pește prins acolo periculos.
În Cisiordania, Israelul controlează complet resursele de apă, peste 83% din acestea fiind folosite în Israel.
De asemenea, palestinienilor nu li se permite să construiască puțuri sau apeducte. Aceste restricții îi forțează pe puținii fermieri care mai au acces la terenurilor lor să cumpere apă adusă cu cisterna, ceea ce duce la costuri de producție mari și profitabilitate redusă. Restricțiile au făcut ca economia să nu o ducă bine nici înainte de pandemie. În 2019, PIB-ul real al Palestinei a crescut cu mai puțin de 1%, la fel și în cei doi ani anteriori.
În Cisiordania, avansul economic a fost cel mai slab de după 2012, iar în Gaza PIB-ul a stagnat, evoluție totuși mai bună decât recesiunile de -7,7% din 2017 și de -3,5% din 2018. Tot în 2019, contribuțiile dotatorilor la bugetul Autorității Naționale Palestiniene a fost de 3,5% din PIB, față de 32% din PIB în 2008. Iar contribuțiile reprezintă aproximativ 60% din buget. În Gaza, în vremuri „normale“, aproape 40% dintre angajați lucrează în sectorul public, fie pentru Autoritatea Palestiniană, fie pentru guvernul local. Mulți dintre acești angajați lucrează part-time, pentru un salariu mediu de 29 de dolari pe zi.
În sectorul privat, salariul mediu este de 11 dolari pe zi. Circa 79% din angajații sectorului privat primesc mai puțin decât salariul minim, de 440 de dolari pe lună. Salariul mediu este de 207 dolari pe lună, în timp ce în Cisiordania, remunerația medie este de 323 dolari pe lună. Între timp, în Israel, scrie Times of Israel, pentru că tinerii nu vor să se întoarcă la locurile de muncă pe care au trebuit să le părăsească din cauza pandemiei, din decembrie și până în martie cererea pentru personal pentru bucătărie a crescut cu 36%. Cererea pentru bucătari a explodat cu 218%, iar cea pentru ospătari cu 208%.
Cele mai recente ostilități dintre palestinieni și israelieni au izbucnit după ce o familie palestiniană ar fi fost evacuată din Ierusalim, oraș cu populație mixtă, deoarece nu și-ar fi plătit chiria.
0 comments :
Trimiteți un comentariu