Deși face parte din UE, Ungaria și-a făcut un obicei din a se opune consensului comunității europene

În fața noului episod din războiul israeliano-palestinian mai toată lumea civilizată a reacționat. 26 de țări europene, dar nu UE, au cerut încetarea ostilităților în Gaza. Este vorba de 26 de state membre ale Uniunii dar nu și UE pentru că Ungaria a subminat din nou una­ni­mi­t­atea. În vara anului trecut, pre­mierul ungar Viktor Orban îndemna UE să renunțe la sancțiunile îm­potriva Belarusului, țară al cărei re­gim este acuzat acum de terorism.

De asemenea, Ungaria pre­mie­rului Viktor Orban a respins recent un nou acord comercial și de dez­vol­tare cu 79 de țări din Africa și Pacific pe motiv că acesta ar deschide ușa migranților, notează EU­Obser­ver. „Toate propunerile noastre au fost excluse, astfel că nu vom semna acest acord“, a anunțat ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto referindu-se la acordul „Post-Cotonou“. „Nu avem nevoie de noi valuri de migranți, mai ales acum“, a adăugat oficialul ungar.

Aceasta este ultima dintr-o serie întreagă de decizii prin care Ungaria respinge consensul UE, deși țara este membră a blocului. „Nu este ceva nou“, declara în acel moment Josep Borrell, comisar european pe afaceri externe refe­rindu-se la seria de decizii prin care Ungaria a respins criticile UE la adresa aliaților săi străini China, Israel și Rusia.

Szijjarto a arătat însă că „diplomația UE nu ar trebui să consiste doar din judecăți, declarații negative și sancțiuni“.

Pe 10 mai, Ungaria a respins de asemenea declarația UE privitoare la atacurile Chinei la adresa pro­testatarilor prodemocrație din Hong Kong, invocând motive similare.

În vara anului trecut, premierul ungar Viktor Orban îndemna UE să renunțe la sancțiunile împotriva Belarusului. Acesta a promovat dez­vol­tarea de relații politice și de business solide cu această țară în timpul unei întâlniri cu președintele autocrat Aleksandr Lukașenko.

În toamnă, liderul ungar a anunțat de asemenea că UE ar trebui să-și anuleze sancțiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerțului cu Moscova.

„Sancțiunile împotriva Rusiei nu reprezintă o politică rezonabilă“, a declarat Orban, a cărui țară construiește o nouă centrală nucleară cu susținerea statului rus.

Tot în toamna anului trecut, Ungaria și Polonia au blocat temporar o procedură necesară adoptării Bugetului multianual comunitar și Planului european de relansare economică.

Ungaria s-a declarat și împotriva introducerii unui impozit minim pe profitul companiilor la nivel global. Un astfel de sistem ar avea un impact negativ asupra Ungariei, potrivit ministrului ungar de finanțe Mihaly Varga, care a remarcat că rata impozitului local de 9% este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Ungaria nu este de acord nici cu campania de vaccinare a blocului. Țara este singura din UE care a decis să nu participe la un nou acord încheiat de bloc cu Pfizer și BioNTech pentru livrarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-Covid, potrivit Reuters.

Orban a cultivat legături puternice cu Rusia și China, iar Ungaria a autorizat și folosit vaccinuri rusești și chineze înainte de aprobarea acestora la nivel de UE, fiind singura țară din bloc care a procedat în acest fel.

Recent, un diplomat UE a declarat că blocul ar putea începe să emită declarații în numele a 26 de țări membre, și nu 27, în urma veto-urilor Ungariei, potrivit Euractiv.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu