vineri, 28 mai 2021

După războaie urmează planurile de reconstrucție. În Nagorno-Karabah proiectele au demarat rapid și de ele profită companiile turce, deși și Ungaria s-a arătat foarte interesată

După războaie urmează planurile de reconstrucţie. În Nagorno-Karabah proiectele au demarat rapid şi de ele profită companiile turce, deşi şi Ungaria s-a arătat foarte interesată În Siria, Gaza sau în enclava Nagorno-Karabah războaiele au distrus locuințe, fabrici, infrastructură și vieți. Viețile nu pot fi înlocuite, însă ce s-a dărâmat poate fi reconstruit. De Karabah, pe lângă Turcia, unul din principalii actori ai jocurilor de putere regionale, sunt interesate și companiile maghiare. Fâșia Gaza are promise miliarde de dolari de la vecini, SUA și UE. Și pentru Siria marile puteri au promis milioane de dolari, cu condiția ca dictatorul Bashar al-Assad să renunțe la putere. Guvernul lui al-Assad a introdus o taxă de reconstrucție, dar organizații internaționale spun că banii au dispărut în opacul sistem al administrației de stat.

Pentru premierul maghiar Viktor Orban, pariul pe Azerbaidjan în conflictul acestei țări cu Armenia pentru enclava Nagorno-Karabah s-a dovedit inspirat. Azerii, sprijiniți de Turcia, au recucerit mai multe orașe importante, iar după semnarea unui armistițiu au anunțat planuri de reconstrucție în regiune. Guvernul de la Budapesta s-a grăbit să anunțe și el că firmele maghiare sunt interesate. Doar că autoritățile azere spun că prioritate au companiile turce.

Guvernul azer a demarat luna aceasta lucrările de construcții la o autostradă de 44 de kilometri, care va lega orașele Barda și Aghdam, în cadrul unui proiect mai larg de „reconstrucție a infrastructurii rutiere în teritoriile eliberate de sub ocupația armeană“, scrie agenția azeră de știri Trend. „Eliberarea“ este rezultatul celui de-al doilea război pentru Karabah, care a durat din septembrie 2020 până în noiembrie 2020 și a cuprins și districtul Aghdam.

Lucrările la autostrada Barda și Aghdam sunt realizate de o companie locală. Azerii con­struiesc, de asemenea, alte două noi autostrăzi în teritoriile cucerite de la armeni, Fuzuli-Hadrut, de 13 kilometri, și una către Kalbajar. La prima lucrează compania turcă Kolin Insaat. Ultima este un proiect mai dificil deoarece drumul traversează o regiune muntoasă.

Pentru construirea autostrăzii, Agenția pentru drumuri a Azerbaidjanului a intrat în parteneriat cu firma turcă Proyapi, scrie Caspian News. În Fuzuli, anul acesta ar trebui să fie inaugurat un aeroport internațional. Pentru deminarea terenului a fost folosit echipament britanic. O parte din finanțarea proiectelor de reconstrucție din Karabah va fi furnizată de banca turcă PASHA Bank, ai cărei reprezentanți au declarat recent că partea azeră intenționează să lucreze cu contractori din Turcia. Azerbaidjanul a alocat 1,3 miliarde de dolari pentru reconstrucția re­giunii după 30 de ani de „ocupație“ armeană.

Azerbaidjanul nu este nicidecum o țară săracă, vastele resurse de gaze naturale reprezentând o sursă sigură de venituri grase, mai ales după finalizarea unui culoar de gazoducte care aduce combustibil azer în Uniunea Europeană. Ungaria, o țară săracă în resurse energetice, s-a abonat deja la gazele azere, iar de-a lungul celui de-al doilea război pentru Karabah guvernul maghiar a făcut clar în repetate rânduri că este de partea Azerbaidjanului și că susține integritatea teritorială a acestei țări.

Apoi, în martie, cu ocazia unui tur de lucru al Asiei Centrale, ministerul comerțului și afacerilor externe maghiar Péter Szijjártó a promovat la Baku firme maghiare care pot participa la planurile de reconstrucție și a spus că banca maghiară Eximbank ar putea furniza credite de 100 de milioane de dolari pentru a finanța o astfel de colaborare. Guvernul azer a făcut clar că banii de reconstrucție se vor duce doar la companii din țări care au luat partea Azerbaidjanului în conflict și că firmele turce au prioritate. De altfel, o companie turcă este partener în primul proiect de reconstrucție de după război.

De asemenea, Ziraat Bank din Turcia intenționează să-și deschidă o sucursală în orașul eliberat Shusha. Specialiști turci vor construi o centrală de energie regenerabilă în Aghali, unde grupul chinez Huawei ar putea veni cu soluții pentru îmbunătățirea rețelei de internet. O companie italiană, Ansaldo Energia, a câștigat un contract de peste cinci milioane de euro pentru furnizarea de echipament pentru patru centrale electrice ce urmează să fie construite în Karabah.

În ceea ce privește Fâșia Gaza, ieșită recent dintr-un nou episod al războiului israelo-palestinian, Qatar a promis 500 de milioane de dolari pentru reconstrucție. Egiptul va contribui și el donând 500 de milioane de dolari, bani de care vor beneficia și companiile egiptene care participă la procesul de reconstrucție fizică și economică. Procesul de reconstrucție după 11 zile de bombardamente și mulți ani de blocadă, corupție și management prost s-ar putea dovedi unul prea lung și anevoios.

Și SUA au promis ajutor, însă cu condiția ca acesta să fie administrat de Autoritatea Palestiniană, care nu are niciun control în Gaza, unde legea o face Hamas, considerată organizație teroristă. Qatar este unul din susținătorii Hamas. Apoi, ca să ajungă în teritoriul palestinian, materialele de construcții și utilajele  ar trebui să treacă prin Egipt și Israel, care pot bloca după bunul plac intrările și ieșirile din Fâșie. În Siria, Iranul, care susține regimul lui Assad, a anunțat că este pregătit să ajute la reconstrucția țării devastate de un îndelungat război.

UE, SUA și alte state s-au angajat să finanțeze eforturile de reconstrucție și pe cele de a rezolva criza refugiaților sirieni cu 5,5 miliarde euro. Guvernul sirian, ajutat de Rusia și Iran, a recucerit cele mai mari orașe, însă rebelii, cu ajutor turcesc, încă mai controlează părți mari din teritoriu. Josep Borrell, înalt reprezentat al Uniunii Europene, a făcut clar că Uniunea nu va finanța reconstrucția Siriei până când dictatorul de la Damasc nu renunță la putere. China, în schimb, și-a arătat interesul de a participa la reconstrucția țării, dar nu a făcut decât pași foarte mici în această direcție. Unul este o investiție mică în industria auto siriană. ONU estimează pierderile economice produse de război în Siria la 442 de miliarde de dolari.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu