♦ Cu o scădere economică de 0,6%, zona euro a revenit în recesiune (două trimestre consecutive de scădere a PIB) în perioada ianuarie-martie ♦ PIB-ul SUA a urcat cu 1,6% în primul trimestru, iar cel al Chinei cu 0,6% ♦ Penuriile au împins în sus prețurile multor produse și mărfuri, precum chimicale, electronice, metale, plastic și hârtie.Reintrarea zonei euro în recesiune în primul trimestru este considerată ultimul atac al crizei asupra economiei, analiștii așteptându-se la o recuperare viguroasă. Cele mai recente date economice, cum ar fi cele despre cadența de producție a fabricilor și consumul din Germania, le întrec așteptările, însă le dau și motive să-și modereze optimismul. Euro este așteptat să-și continue ascesiunea față de dolar, făcând exporturile europene mai scumpe pe piețele internaționale. De asemenea, o parte din energia revenirii ar trebui să provină din pofta populației de a cheltui banii strânși în timpul pandemiei, dar încrederea consumatorului depinde tocmai de evoluția crizei.
Cu o scădere economică de 0,6%, zona euro a revenit în recesiune (două trimestre consecutive de scădere a PIB) în perioada ianuarie-martie, ceea ce înseamnă că pandemia, măsurile de lockdown și perturbările provocate de diferitele penurii în producția industrială au împins motorul economic al UE într-o recesiune dublă.
Toate economiile mari, Germania, Italia și Spania, cu excepția Franței - o surpriză -, au înregistrat scăderi ale PIB în primul trimestru. Aceste lucruri înseamnă că zona euro rămâne în urma altor concurenți puternici pe drumul de revenire. Situația reflectă, în parte, succesul campaniilor de vaccinare din SUA, cea mai mare economie a lumii, în raport cu Europa, unde birocrația și neîncrederea au frânat eforturile de imunizare contra COVID. Spre exemplu, ponderea numărului de americani vaccinați cu cel puțin o doză este cu 60% mai mare decât ponderea germanilor și dublă față de cea a francezilor. De aceea, în timp ce industria și comerțul din SUA își reveneau la normal, în multe state europene guvernele reintroduceau restricții. PIB-ul SUA a urcat cu 1,6% în primul trimestru, iar cel al Chinei cu 0,6%.
Pe de altă parte, cele mai recente date economice pentru industria din zona euro sugerează o perspectivă bună și arată că cererea și comerțul se recuperează cu viteză ridicată, după cum a observat Financial Times. „Producția industrială a explodat“, spune Chris Williamson, economist șef la IHS Markit, firmă de analiză a pieței care realizează un indice al activității economice pe baza răspunsurilor date de directorii de achiziții din companii. De fapt, explică Williamson, cererea și-a revenit atât de rapid încât au apărut penurii de tot felul de produse. „Limitările de pe partea de aprovizionare sunt, de asemenea, la niveluri fără precedent, ducâd la o acumulare record de comenzi incomplete în fabrici.“ Penuriile au împins în sus prețurile multor produse și mărfuri, precum chimicale, electronice, metale, plastic și hârtie. Ca răspuns, fabricile și-au majorat prețurile în cel mai rapid ritm din ultimele două decenii. Cu toate acestea, indicele IHS arată că încrederea producătorilor industriali din zona euro este la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Și de ce n-ar fi, dacă fabricile își majorează cadența de producție la niveluri record pentru a ține pasul cu creșterea cererii globale? În același timp, vânzările de retail din Germania au revenit cu o viteză peste așteptări, dând speranțe că economia regiunii va avea energie pentru o revenire puternică. PIB-ul german, după o creștere ușoară în ultimele trei luni ale anului trecut, a scăzut cu 1,7% în primul trimestru din 2021.
Inversarea traiectoriei reflectă câțiva factori, unul fiind majorarea TVA, ceea ce a dus la o scădere a cheltuielilor și a activității din construcții, spune Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics. Andrew Kenningham de la Capital Economics amintește și de efectul nociv pe care-l au perturbările din lanțurile de aprovizionare asupra sectorului manufacturier german. Efectele au fost deosebit de puternice în industria auto. Pentru Carsten Brzeski, analist la ING, care arată că atuul Germaniei din trecut, industria, a devenit cartea pierzătoare, „o revenire puternică este totuși în cărți“. Vânzările de retail au sărit în martie cu aproape 8% față de luna anterioară, ceea ce înseamnă că au recupert două treimi din pierderile înregistrate din decembrie, când a fost impus al doilea lockdown. Analiștii pun revenirea vânzărilor de retail pe seama relaxării restricțiilor și de aceea se așteaptă ca populația să fie mai generoasă cu cheltuielile în întreaga Europă după ce relaxarea măsurilor de carantină devine regula generală. Economiștii de la Citigroup spun că „situația din sectorul manufacturier arată spre o revenire puternică, poate chiar exagerată, care va crea presiuni de prețuri pe măsură ce firmele vor încerca să țină pasul cu cererea. Acest lucru poate duce la suficiente angajări și investiții pentru ca revenirea să devină autosustenabilă“. Rata șomajului din zona euro a scăuzut ușor în martie la, 8,1%, înainte de pandemie indicatorul fiind la 7%. Însă cifra maschează milioane de persoane care au loc de muncă doar pentru că guvernul investește în salariile lor. Între timp, în SUA, secretarul Trezoreriei Janet Yellen a făcut clar că planul economic al lui Biden este improbabil să creeze presiuni inflaționiste deoarece impulsul dat cererii se va simți de-a lungul unui deceniu, scrie Bloomberg. Iar președintele băncii centrale americane, Jerome Powell, a descurajat pariurile că Fed își va retrage programul de stimulare economică agresivă, ceea ce i-a încurajat pe cei care pariază pe aprecierea euro. Powell a explicat că inflația care se face simțită în prezent nu va dura și de aceea nu sunt justificate dobânzi mai mari. Strategii de la Commerzbank anticipează că euro se va aprecia până la 1,23 de dolari pe unitate până la finalul acestui an, de la 1,2 dolari în prezent. Bloomberg Intelligence estimează un curs de schimb de 1,25 de dolari pentru un euro în vară.
0 comments :
Trimiteți un comentariu