Conducerile companiilor de stat din Europa de Est se află adesea la limita dintre responsabilitate pentru economie, obediență față de guvern și profesionalism. Ungaria și Polonia, unde unele dintre companiile de stat au devenit coloși în expansiune internațională, nu sunt excepții, iar balanța înclină în diverse direcții în funcție de interesul partidului de guvernământ.În Ungaria și Polonia, guvernele, sau mai degrabă partidele de guvernământ, își întăresc încontinuu controlul în economie, dar prin strategii diferite. Dacă premierul maghiar Viktor Orban preferă ca în cele mai multe sectoare să domine afacerile locale private, dar conduse de oameni loiali lui, abordarea poloneză insistă mai degrabă pe companiile de stat. Însă și Ungaria acordă o atenție deosebită monopolurilor de stat, mai ales că acestea fac legea în domeniile strategice cum ar fi energia.
Acolo, la începutul lunii august 2018, întreaga conducere a gigantului energetic de stat MVM a fost concediată, iar György Kóbor, un personaj cu o carieră profesională interesantă, a fost numit CEO, scrie site-ul maghiar de știri și analize g7.hu. Nu după mult timp, atât g7.hu, cât și Index.hu au publicat articole despre cum a încetat un contract între MVM și firma sa de audit, KPMG. Auditorul, se pare, găsise nereguli la un contract încheiat de grupul de energie și subsidiara elvețiană, care avea un singur angajat într-un birou în cel mai luxos cartier din Zürich.
MVM apelase la subsidiară pentru construirea unui sistem IT în loc să deschidă o licitație în Ungaria. Însă aceste nereguli nu ar fi justificat decapitarea grupului. Numirea a doi noi șefi în energie, pe Kóbor la MVM și pe Péter Kaderják ca secretar de stat, avea motivații mult mai profunde. g7.hu scrie că deturnarea timp de ani de zile a sistemului energetic, mai întâi de Lajos Simicska, prietenul și ulterior dușmanul înverșunat al premierului Viktor Orban, și apoi de aliatul apropiat al partidului de guvernământ Miklós Seszták, adusese sistemul în pragul colapsului, ceea ce reprezenta un risc politic major.
Numirea lui Kaderják i-a surprins chiar și pe prietenii acestuia. Kaderják era un profesionist în ale energiei, străin de politică și fondatorul unui renumit centru de cercetare în economie energetică, REKK, care producea și analize jenante pentru guvern.
Din conversațiile avute cu diferiți actori politici și din industrie, g7.hu a dedus că Orban în persoană i-a cerut „să facă ordine în această groapă de gunoi“.
Ungaria avea nevoie de un om care să poată implementa strategia energetică națională într-un context dificil: reducerea poluării, un contract delicat cu rușii pentru centrala nucleară Paks, un nou contract pentru importul de gaze naturale rusești, accesarea gazelor românești și acces la terminalul de GNL al Croației.
Kaderják avea nevoie și de o echipă pe măsura sarcinilor sale. Astfel, la conducerea MVM a fost adus Kóbor, care a deținut funcții de top la diverse companii din domeniu, printre care E.On. Nu era străin nici de MVM deoarece se mai perindase pe acolo.
Una din principalele calități ale sale, după cum a povestit un coleg, „nu este curajul, pe care nu-l are, ci că știe să-și întindă pânzele în vântul potrivit și că este loial celui care oferă mai mult“. Kóbor era perceput ca un executiv discret, profesionist și în ton cu timpurile. Se spunea că pe unde a trecut a avut grijă să modernizeze operațiunile, în special prin digitalizare.
Între timp, MVM s-a extins prin achiziții în Ungaria (a cumpărat rețeaua de distribuție de la E.On), în Cehia, prin achiziționarea unor operațiuni de retail de energie și gaze, și a anunțat intenții de expansiune în regiune, inclusiv în România.
Se vorbește și de o viitoare listare a MVM, ajunsă a treia cea mai mare companie din Ungaria. MOL, colos al industriei petrolului și rafinării, nu este companie de stat, dar guvernul ungar are o participație semnificativă acolo. CEO-ul Zsolt Hernádi are un background puternic ca bancher, iar despre el se spune că a avut un rol important în apărarea MOL în încercarea de preluare ostilă de către OMV. Legat de Polonia, în ultimii ani amestecul politicului în managementul companiilor a atras atenția presei internaționale.
În 2019, Financial Times scria despre Daniel Obajtek, a cărui numire în 2017 la șefia gigantului de energie Energa, controlat de stat, părea mai degrabă una politică decât una bazată pe calități profesionale. Obajtek venea de la o agenție agricolă. Anterior, fusese primarul unei comune mici, dar de cînd PiS a venit la guvernare, personajul a avut o ascensiune în carieră uimitoare.
Curioasă era și alegerea unui purtător de cuvânt al premierului, Rafal Bochenek, ca director de marketing la PGNiG, un colos al petrolului și gazelor. O particularitate a execurivilor companiilor de stat poloneze a devenit aceea că mai niciunul numit în timpul guvernării anterioare nu a rezistat în funcție.
Între timp, Obajtek a devenit președintele executiv al PKN Orlen, un alt gigant energetic de stat, și a revenit recent în atenția presei internaționale după ce compania sa a preluat un grup de presă, trezind temeri privind obstrucționarea libertății presei în Polonia de către stat. Obajtek spune că preluarea a fost făcută în cadrul strategiei PKN Orlen de diversificare a operațiunilor. În ultimul timp, ziarul de opoziție Gazeta Wyborcza a publicat o serie de anchete privind trecutul lui Obajtek, una dintre acestea dezvăluind că CEO-ul se afla în conflict de interese ca primar deoarece în acea perioadă dădea instrucțiuni de afaceri directe pentru o firmă privată. O instanță de judecată a respins dovezile prezentate de Wyborcza ca fiind insuficiente. Ziarul își baza adesea informațiile pe declarații ale unor persoane condamnate.
Alte publicații scriu că Obajtek a fost și arestat, în 2013, sub acuzarea că a colaborat cu un grup de crimă organizată, pentru care a delapidat compania unchiului său. Obajtek ar fi scăpat de acuzații mulțumită unor schimbări legislative proiectate de actualul ministru al justiției din Polonia. CEO-ul anterior al PKN, Wojciech Jasinski, a lucrat, printre altele, la banca națională, la Oficiul Suprem de Audit și ca ministru de finanțe. În prezent este parlamentar pentru partidul de guvernământ.
În Polonia, statul controlează și cel mai mare asigurător, PZU. Compania este condusă de Beata Kozlowska-Chyla, doctor în drept și asistent de profesor universitar. Ea este membru cu vechime în consiliile de supraveghere și de management ale PZU și a mai lucrat, printre altele, pe post de consilier pentru ministerul de finanțe și a fost președintele consiliului de supraveghere al băncii Pekao, la care PZU și Fondul de Dezvoltare Polonez au participații considerabile. Premierul Mateusz Morawiecki, fost ministru de finanțe și al dezvoltării, are o carieră extinsă în afaceri bancare și și-a făcut ucenicia la banca centrală a Germaniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu