Fondul UE de redresare, de 800 mld. euro, va da un impuls peste așteptări regiunii, însă drumul către recuperarea zonei euro va fi unul lung. Zona euro nu va reveni la nivelul PIB-ului din 2019 mai devreme de primăvara anului viitor

Impulsul pe care fondul de redresare de 800 miliarde de euro aprobat la nivel de UE îl va da economiei rănite de pan­de­mie a Europei în următorii cinci ani va ajuta regiunea să revină aproape de nive­lurile de creștere de dinaintea crizei, po­trivit economiștilor, notează Financial Times.

Cele mai mari țări europene și-au depus planurile privind modul în care își vor cheltui partea din granturile și împrumuturile pe care Bruxelles-ul le oferă pentru a repara daunele economice provocate de pandemie. Planurile respective sunt masiv concentrate pe investiții în proiecte verzi și digitale, cât și pe reforme menite să crească eficiența sectorului public.

Morgan Stanley estimează că proiectul UE va crește PIB-ul zonei euro cu 3,5%, iar Jacob Nell, director în cadrul băncii americane de investiții, arată că acesta va ajuta blocul să „revină la tendința de creștere prepandemie“.

Comisia urmează să-și prezinte propriile estimări economice în această săptămână. Fondul de redresare a fost în mare măsură exclus din estimările anterioare publicate în februarie. Estimările analiștilor variază foarte mult, însă majoritatea celor care au analizat planurile naționale trimise Bruxelles-ului până acum cred că acestea vor produce un impuls substanțial, probabil peste cel anticipat de UE sau țări individuale.

S&P; previzionează că granturile de aproape 400 miliarde de euro vor impulsiona PIB-ul regiunii cu 1,5%-4,1% în următorii cinci ani, depinzând de cât din fonduri se va cheltui și de cât de bine vor fi folosite acestea.

Marion Amiot, economist S&P;, crede însă că impactul total ar putea fi mai amplu pentru că S&P; nu a luat în calcul utilizarea creditelor de 386 miliarde de euro și nici impulsul dat de reformele din sectorul public.

FMI a adăugat doar un procent relativ conservator de 0,75% privind impulsul dat PIB-ului în ultimul său raport, adăugând însă că „impactul real asupra PIB-ului ar putea fi de două ori mai mare dacă banii sunt bine cheltuiți și dublați de reformele structurale necesare“.

De când economia UE s-a contractat cu 6,2% anul trecut, regiunea a rămas în urma principalilor săi parteneri comerciali SUA și China. Perspectivele economiei europene s-au mai înseninat însă recent.

Odată primite toate planurile țărilor UE, Comisia Europeană va avea la dispoziție două luni pentru a le analiza.

Programul vine însă într-o vreme în care temerile privind corupția și statul de drept sunt în creștere în unele țări membre. Iar monitorizarea programului va reprezenta o povară masivă pentru Comisie.

Procesul lent de finalizare a tuturor detaliilor legate de fond, de pregătire a planurilor naționale și aprobare a acestora la nivelul parlamentelor naționale a stârnit temeri în rândul investitorilor și critici în capitalele naționale.

Pe fondul îndoielilor privind imple­men­tarea fondului, Comisia Europeană și experții sub­liniază că acest instrument nu echivalează cu stimulentele de urgență lansate de ame­ricani, reprezentând un instrument de inves­tiții pe termen mediu pentru transformarea economiei europene, potrivit Euractiv.

„Am pierdut prea mult timp. China și-a re­luat creșterea, Statele Unite cresc puternic, iar UE trebuie să rămână în cursă“, declara recent ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire.

În ultimele săptămâni, instituțiile și miniștrii de finanțe UE s-au grăbit să sublinieze faptul că comparația cu eforturile SUA este nedreaptă pentru că guvernele UE au aprobat deja măsuri naționale, iar programele sociale europene sunt mai robuste decât cele americane.

Fondul oferă în principal trei oportunități pe termen scurt, mediu și lung. Pe termen scurt, acesta ar putea oferi resurse pentru impul­sio­narea leadershipului Europei în tranziția verde și ajuta blocul să accelereze în cursa digitală.

Pe termen mediu, acesta ar putea încuraja implementarea de reforme îndelung amânate în state membre. Iar pe termen lung, fondul, operațional până în 2026, s-ar putea transforma în instrumentul fiscal permanent de care UE duce lipsă pentru a face față șocurilor economice.

Aceasta ar putea fi una dintre viitoarele bătălii politice, însă numai după ce pandemia se va sfârși, iar statele membre vor dovedi că folosesc în mod corect banii.

În pofida impulsului pe care fondul de redresare îl va da economiei europene, recuperarea zonei euro va fi un proces de durată, avertizează Philip Lane, economist-șef al Băncii Centrale Europene, potrivit Le Monde.

Dacă fondul va susține redresarea în următorii cinci ani, guvernele va trebui să-și mențină stimulentele încă mult timp. Europa și-ar putea susține economia mai amplu dacă, asemeni SUA, aceasta ar merge mai departe în ceea ce privește integrarea bugetar, arată acesta.

„Zona euro nu va reveni la nivelul PIB-ului din 2019 mai devreme de primăvara anului viitor“, potrivit acestuia.

Cu privire la piața muncii, Philip Lane estimează că rata șomajului ar urma să revină la nivelul din 2019 de-abia în 2023. „Drumul va fi unul lung“, avertizează acesta.

Comparativ cu criza financiară din 2008, Lane estimează că criza generată de pandemie va dura doi sau trei ani. „Măsurile de lockdown nu au afectat doar economia. Educația și sănătatea au fost de asemenea perturbate, cu consecințe de durată“.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu