♦În Franța marile lanțuri hoteliere se plâng că găsesc cu greu personal calificat.
♦
Economia americană, cea mai mare din lume, ar putea pierde 1.000 de miliarde de dolari până în 2030 din cauza crizei de forță de muncă din industria manufacturieră.
Marea revenire economică a venit în sfârșit în Europa, însă s-ar putea împotmoli într-o problemă greu de rezolvat și înainte de pandemie: potrivirea forței de muncă la nevoile economiei.
Pentru magazinele de lux de pe marile bulevarde ale Budapestei, vestea bună este că marea lor majoritate a supraviețuit pandemiei. Vestea proastă este că acum, când măsurile de lockdown sunt retrase, nu vor găsi suficient personal, scrie presa maghiară.
Cu un deficit de forță de muncă se confruntă și sectorul construcțiilor, aceasta fiind una dintre cauzele scumpirii excesive a locuințelor noi. Iar scumpirile sunt unul din motoarele care au dus la accelerarea inflației, o problemă căreia banca centrală i-ar putea răspunde prin prima majorare de dobândă de anul acesta din UE. Planul de relansare economică al premierului Viktor Orban se bazează pe o explozie a activității în sectorul de construcții.
Și în Franța marile lanțuri hoteliere se plâng că găsesc cu greu personal calificat. În Marea Britanie, marea redeschidere a fost sărbătorită de populație și politicieni deopotrivă prin ieșiri în celebrele puburi britanice. Însă, după cum avertizează publicații prestigioase precum The Economist și The Guardian, cârciumile și întreaga industrie a restaurantelor se îndreaptă spre o criză de personal din cauza lipsei de angajați calificați din Uniunea Europeană.
Pe termen scurt, restricțiile de călătorie impuse din cauza pandemiei de COVID-19 înseamnă că forța de muncă nu mai poate trece granițele la fel de ușor ca înainte de criză. Iar aceasta este o problemă deoarece UE este pe cale să pornească mecanismul de reconstrucție a economiilor care are la bază un fond de 800 de miliarde de euro pentru investiții mai ales în industriile verzi și digitale, unde este nevoie de angajați cu calificări speciale, arată Bloomberg.
Prin urmare, insuficiența forței de lucru calificate nu este o frână doar pentru planurile de relansare naționale ci și pentru cel pan-european. Înainte de criză, penuria de muncitori era o problemă mai acută decât în Occident din cauza migrației forței de muncă spre vest, unde salariile sunt mai mari și condițiile de muncă în multe cazuri mai bune. Unele companii est-europene au răspuns provocării prin automatizare, adică prin folosirea la o scară din ce în ce mai mare a roboților. IntelliNews scrie că aceasta este o tendință care probabil va continua.
O analiză a OCDE a găsit că din grupul celor 32 de state membre ale organizației angajații din Slovacia sunt cei mai amenințați de pierderea locului de muncă pe măsură ce companiile îmbrățișează automatizarea. În SUA, economie care a ieșit din criză mai devreme și cu viteză mai mare decât cea a Europei, penuria de forță de muncă se simte deja și este probabil să persiste mult timp de-acum încolo.
Un studiu al Deloitte și The Manufacturing Institute arată că economia americană, cea mai mare din lume, ar putea pierde 1.000 de miliarde de dolari până în 2030 din cauza crizei de forță de muncă din industria manufacturieră. Bloomberg scrie că această criză vine și în Europa, unde pagubele ar putea fi mai greu de reparat.
La fel ca SUA, unde creșterea numărului de angajați a fost sub așteptări în aprilie, Europa se va chinui să potrivească forța de muncă existentă cu posturile oferite. Acest lucru se întâmplă în ciuda șomajului de peste 7% din Uniunea Europeană - și de peste două ori mai mare în Grecia și Spania - și care nu va reveni probabil la nivelurile de dinainte de criză înainte de 2023. Rețelele și conductele care furnizează noi lucrători au fost întrerupte, ceea ce va avea un impact de durată. Târgurile de locuri de muncă au fost anulate și programele de formare profesională suspendate. Universitățile au văzut o scădere a numărului de studenți străini. Brexitul a impus o barieră suplimentară în calea circulației forței de muncă, deoarece acordul comercial dintre Marea Britanie și UE aplicat din acest an include restricții privind circulația și o recunoaștere reciprocă doar limitată a unor calificări.
„În Europa, problemele sunt mai structurale“, a spus Axel Pluennecke, economist la Institutul Economic German din Köln. „În special în profesiile tehnice, domenii precum digitalizarea, decarbonizarea, va exista o cerere mare de muncitori calificați. Este justificată întrebarea dacă această cerere va fi satisfăcută.“ Europa simte deja o parte din impactul închiderii frontierelor în timpul pandemiei. Migrația netă către Germania, cea mai mare economie din Europa, a scăzut cu aproximativ o treime în 2020. Norvegia este lipsită de muncitori specializați în industria ospitalității și a relaxat restricțiile de intrare luna trecută pentru a include muncitorii „strict necesari pentru a evita nefuncționarea proiectelor sau afacerilor pentru în următoarele patru luni.“
Producătorul suedez de baterii Northvolt AB are nevoie de 3.000 de angajați pentru o fabrică aflată în construcție în Skelleftea, iar directorul executiv al acestuia - fostul CEO al Tesla Peter Carlsson - a subliniat în mod repetat accesul la oameni cu experiență ca fiind o provocare importantă. Un raport al UE din decembrie a identificat deficit de muncitori în construcții, inginerie, dezvoltare de software și - mai vizibil decât în trecut - asistență medicală. La fel, școlile de formare professională au fost afectate de închideri și de regulile de distanțare socială. Înscrierile în programele vocaționale din Germania, care pregătesc tinerii pentru sute de profesii specializate, au scăzut cu peste 9% anul trecut în ceea ce este un „efect clar“ al pandemiei, potrivit biroului de statistică german. Austria, care are un sistem similar, avea peste 8.000 de locuri pentru instruire neocupate la sfârșitul lunii aprilie. Camerele de comerț austriece au recurs la utilizarea ochelarilor de realitate virtuală, despre care secretarul general adjunct Mariana Kuehnel a spus că ajută la evidențierea oportunităților de carieră mai puțin cunoscute pentru tineri. Universitățile germane au avut cu 30% mai puțini studenți străini anul trecut. „Provocarea pentru companii, pentru țări, este de a sincroniza perturbările produse job-ului cu crearea de locuri de muncă“, spune Alain Dehaze, CEO al Adecco. „Vei avea schimbări de structură la mobilitate, consum, iar acest lucru va avea un impact asupra locurilor de muncă.“ Unele economii ar putea beneficia dacă criza îi va împiedica pe cei mai buni meseriași să plece din nou din țară. Polonia, România și Italia - principalele state de origine ale migranților calificați din UE în 2019 - sunt, de asemenea, printre cei mai mari beneficiari ai fondului de recuperare al UE. Ele vor vedea creșterea ofertei pentru locuri de muncă specializate, apreciază Bloomberg.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu