♦ Brexitul, care a fost subiectul unui referendum în 2016, a scos și Scoția din UE, deși 62% din alegătorii scoțieni au votat atunci contra ieșirii Marii Britanii din Uniune ♦ Conform unei analize a Financial Times, pentru reducerea deficitului bugetar al Scoției, acum de 10% din PIB, va fi nevoie de creșteri de taxe anuale echivalente cu 1.765 de lire pe an de persoană.Susținătorii politici ai independenței Scoției spun despre alegerile parlamentare de astăzi că sunt cele mai importante din istoria națiunii deoarece, dacă le aduc majoritatea, le deschid calea spre un referendum despre separarea de Regatul Unit.
Însă drumul spre „Scexit“ este pavat cu provocări politice, legale și constituționale. Iar Brexitul arată cât de mari pot fi și problemele economice pe care le implică o astfel de mutare. Sondajele de opinie de dinainte de alegeri arată ca Partidul Național Scoțian (SNP), condus de Nicola Sturgeon, se apropia de acea majoritate în preferințele alegătorilor pentru componența parlamentului scoțian, cunoscut și ca Holyrood, iar sprijinul popular pentru independență a urcat la peste 50% anul trecut, ajungând la cel mai ridicat nivel din istorie.
Însă premierul britanic Boris Johnson a promis că va refuza orice cerere pentru un nou referendum privind independența deoarece în cel din 2014 chestiunea separării scoțienilor de Regat a fost soluționată pentru o generație. Un vot fără aprobarea guvernului de la Londra ar fi ilegal, spun el și alți politicieni. Cu alte cuvinte, Johnson, care a scos Marea Britanie din Uniunea Europeană, refuză Scoției plecarea din Regat.
Referendumul din 2014 a fost organizat cu aprobarea premierului britanic de atunci David Cameron, cel care a pariat și că britanicii vor respinge Brexitul și a pierdut. În 2014, scoțienii au votat în proporție de 55% pentru rămânerea în uniunea veche de 300 de ani. Însă de atunci multe s-au schimbat. În primul rând, Brexitul, care a fost subiectul unui referendum în 2016, a scos și Scoția din UE, deși 62% din alegătorii scoțieni au votat atunci contra ieșirii Marii Britanii din Uniune. SNP argumentează că scoțienii au fost separați de UE împotriva voinței lor. Apoi, a existat o diferență semnificativă între felul în care Nicola Sturgeon a gestionat pandemia și strategia haotică a conservatorului Boris Johnson. Brexitul și pandemia au schimbat situația economică a Scoției față de cum era înainte de 2016. Deficitul bugetar a crescut, iar unii analiști prezic că după Scexit guvernul independent va majora inițial cheltuielile doar pentru a aplica apoi măsuri de austeritate necesare ținerii veniturilor sub control. Institutul pentru Studii Bugetare prezice, de altfel, că o Scoție independentă va trebui să-și reducă deficitul „printr-un mix de majorări de taxe și reduceri de cheltuieli“ în absența unei „foarte improbabile“ accelerări a creșterii economice, scrie BBC. Sturgeon respinge un astfel de scenariu.
Oamenii de afaceri scoțieni nu se opun cu toții separării de regat, scrie John Lloyd, editorialist la Financial Times. Figuri proeminente, precum Sir Brian Souter, întreprinzător în domeniul transportului cu trenul și autobuzul, au îmbrățișat cu entuziasm cauza. Însă cei mai mulți oameni de afaceri se plâng pe tăcute că se tem că dacă s-ar opune planurilor SNP vor pierde comenzile din partea guvernului. Acest lucru înseamnă mai puține afaceri și concedieri. Scepticismul lor are la bază și realitatea economică. Programul economic al SNP are ca nucleu o strategie dezvoltată în 2018 în care Scoția, după câștigarea independenței, ar păstra timp de zece ani ca monedă lira sterlină, asupra căreia nu are control. O analiză a FT a găsit că o Scoție independentă ar pierde subvenții de la Trezoreria britanică echivalente cu 1.633 de lire sterline de persoană pe an. Pentru reducerea deficitului bugetar, acum de 10% din PIB, va fi nevoie de creșteri de taxe anuale echivalente cu 1.765 de lire pe an de persoană. Spre comparație, cel mai mare nivel de deficit tolarat de UE este de 3% din PIB. O altă analiză, publicată de Institutul pentru Guvernare, estimează că ieșirea Scoției din Regat și negocierea aderării la UE pot dura un deceniu. Scexitul ar pune în pericol cele 60% din exporturile națiunii care în prezent se duc în restul Marii Britanii. Însă la fel se spunea și despre Brexit, care ar fi trebuit să aducă apocalipsa pentru economia britanică. Însă nu s-a întâmplat așa.
La fel ca în cazul Brexitului, nu există reguli bine definite după care Scoția poate forța un nou referendum privind independență. Ciaran Martin, profesor la Universitatea Oxford, spune că a refuza Scoției un referendum ar fi ceva neobișnuit. „Până la urmă, ar schimba uniunea dintr-una bazată pe consimțământ în una forțată de lege, ceea ce ar fi cea mai profundă transformare în guvernanța internă a Marii Britanii de când cea mai mare parte a Irlandei a plecat în urmă cu aproape un secol“, a explicat Martin. Referendumul pentru independență nu este lipsit nici de nuanțe geopolitice. Fostul lider al SNP și prim-ministru Alex Salmond, care a demisionat în urmă unui scandal sexual, a fondat partidul secesionist Alba Party și a fost gazda unui show politic de televiziune la postul rusesc RT (fost Russia Today), considerat instrument de propagandă al Moscovei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu