Anul 2021 reprezintă o provocare importantă pentru România deoarece trebuie să dea startul unui proces amplu de consolidare fiscal-bugetară care să urmărească reducerea graduală a deficitului pe parcursul următorilor ani, se arată în raportul pe 2020 al Consiliului Fiscal.Poziția finanțelor publice este complicată de nivelul ridicat al deficitului structural (7,5% din PIB potențial în anul 2020, potrivit estimării CE), astfel că cea mai mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală și se va manifesta și în viitor.
Proiectul de buget pe anul 2021 și SFB 2021-2023 semnalează o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare comparativ cu anii anteriori, fiind proiectată o corecție graduală a deficitelor pe termen mediu, precum și o altă filozofie de construcție a bugetului public din perspectiva sustenabilității finanțelor publice.
În opinia Consiliului Fiscal, deși procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale, o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli fiind foarte dificilă și improbabil a se concretiza la nivelurile estimate de Ministerul de Finanțe.
În acest sens, o creștere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare.
VEdeti aici raportul integral
De asemenea, analiștii Consiliului Fiscal apreciază, pe baza execuției bugetare din primele 4 luni ale anului, că ținta de deficit bugetar pentru anul 2021 este fezabilă, fiind posibile chiar evoluții mai favorabile decât cele avute în vedere la construcția proiectului de buget.
Acest fapt este atribuibil unei execuții mai bune în raport cu proiecțiile inițiale a veniturilor bugetare, având drept surse principale revenirea economică mai rapidă față de așteptări și evaluarea conservatoare a veniturilor bugetare de către MF care, în proiectul de buget, a luat în considerare o recuperare limitată a sumelor amânate la plată în anul 2020 de către agenții economici.
Comisia Europeană și respectiv FMI anticipează pentru România o creștere economică de 5,1% și respectiv 7% în anul 2021. BNR prognozează o creștere a inflației IPC la nivelul de 4,1% la finalul anului.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetare aferente execuției din primele 4 luni ale anului relevă alocări probabil insuficiente la nivelul cheltuielilor de personal, a celor de asistență socială, precum și a celor cu bunuri și servicii.
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea asigurării unui control strict al cheltuielilor bugetare pentru anul în curs.
În condițiile în care veniturile bugetare în plus față de cele proiectate în buget vor fi, probabil, mai ridicate comparativ cu necesarul de alocări suplimentare pentru cheltuieli permanente, CF recomandă ca diferența favorabilă să fie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar din anul 2021, ușurând astfel efortul de consolidare fiscal-bugetară în anii următori.
”Anii ce vin rămân foarte complicați. Nu numai că procesul de consolidare fiscală/bugetară în România reclamă o disciplină a pașilor de ajustare, dar și contextul internațional, în pofida redresării economice evidente, rămâne cu multe incertitudini și riscuri. Datoriile publice și private au crescut mult în numeroase țări , există presiuni inflaționiste puternice care pot influența așteptări inflaționiste, există tensiuni geopolitice și riscuri neconvenționale de genul atacurilor informatice care primejduiesc componentele de bază ale infrastructurii critice a unei țări”, se arată în raport.
Astfel, chiar dacă se produce corecția macroeconomică necesară, evoluții nefavorabile pe plan internațional pot afecta negativ costul finanțării României.
Potrivit Consiliului Fiscal, înăsprirea condițiilor de finanțare este de corelat și cu posibile ieșiri de fonduri din economiile emergente. De aceea, deși pandemia nu este definitiv învinsă, ceea ce reclamă programe de sprijin în economie și în sectorul medical, în măsura în care putem încheia anul 2021 cu un deficit inferior celui prognozat, este indicat să se folosească aceste rezerve pentru sprijinirea consolidării bugetare.
În consecință, cu atât mai acută este nevoia pentru România de a valorifica la maxim fondurile europene incluse în cadrul financiar multianual și în PNRR.
”Consolidarea macroeconomică, este de subliniat, nu derivă din PNRR, ci din faptul că nu se poate persista cu deficite bugetare mari care ar invalida orice scenariu de stabilizare a datoriei publice ca pondere în PIB, care ar destabiliza economia și ar forța o corecție dezordonată, cu mari daune economice și sociale”.
Altfel spus, nu PNRR cere consolidarea bugetară, ci rațiunea economică care reclamă o reducere a dezechilibrelor (bugetar și extern) în mod credibil, într-un viitor prefigurabil. Această corecție ține cont de impactul pandemiei și de suspendarea regulilor fiscale în 2021 și 2022. Fondurile europene și PNRR ajută la o realizare mai ușoară a corecției macroeconomice și la creșterea robusteții economiei românești,se mai spune în raportul Consiliului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu