joi, 10 iunie 2021

În Europa de Est, revenirea economică rapidă și generozitatea guvernelor promit să readucă majorările salariale amețitoare de dinainte de criză. Aceasta dacă pe drum nu le înghite inflația

În Europa de Est, revenirea economică rapidă şi generozitatea guvernelor promit să readucă majorările salariale ameţitoare de dinainte de criză. Aceasta dacă pe drum nu le înghite inflaţia Dacă economia maghiară repor­nește și nu apare un al patrulea val de pandemie, creșterile salariale de peste 10%, tipice anilor de dinainte de criză, s-ar putea întoarce în Ungaria, a asigurat recent László Perlusz, secretarul general al Asociației Naționale a Patronatelor din Ungaria.

La traiectoria ascendentă a salariilor vor contribui faptul că povara care apasă pe angajatori va continua să se reducă anul viitor, planurile de micșorare a contribuțiilor sociale și renunțarea la contribuția pentru educație vocațională, a explicat Perlusz într-un interviu pentru ziarul Világgazdaság. Însă, a mai spus el, creșterile salariale nu vor fi uniforme. În sectoarele lovite mai dur de criză, cum ar fi cele ale turismului și ospitalității, există o probabilitate mare ca salariile să fie liberalizate. Apoi, în domenii ca in­dustria producătoare de mașini sau piese auto, dinamica ar putea fi mai slabă. Sectorul auto, de care economia maghiară este puternic dependentă, se confruntă în prezent cu o criză de cip-uri care a dus la frânarea activității.

Un studiu recent al companiei de recrutare ManpowerGroup a găsit că 12% din companiile maghiare intenționează să-și crească numărul de angajați în următorul trimestru. Doar 4% dintre afaceri se așteaptă să efectueze disponibilizări. Analiza sugerează că angajările vor fi cele mai puternice în sectorul ospitalității, cateringului și cel comercial, adică la firmele cărora pandemia le-a perturbat puternic activitatea.

Creșterile salariale anuale din Ungaria au ajuns la aproape 10% în februarie, dar au încetinit la 8,7% în martie. Ajustate la o inflație de 3,7% în martie, majorările salariale au fost de 4,8%, potrivit datelor biroului național de statistică. Salariul mediu net s-a situat la 289.400 de forinți (832 euro). În sectorul public, creșterile au depășit 10%, arată analistul ING Péter Virovácz. Guvernul lui Viktor Orban este considerat unul populist care se concentrează pe atragerea de voturi.

Ieri, Orban a spus că va propune rabaturi de până la 580 de miliarde de forinți (1,7 miliarde euro) la impozitul pe venit pentru familii anul viitor dacă avansul economic depășește actuala prognoză a guvernului, o creștere de 4,3%.  Dacă expansiunea PIB ajunge la 5,5% anul acesta, cei care câștigă salariul mediu sau mai puțin ar trebui să primească o rambursare a impozitului în primele două luni din 2022, a declarat Orban.

Anul 2022 este an electoral. Jonglerii cu impozitele face și guvernul polonez. Partidul de guvernământ din Polonia Lege și Justiție a promis luna trecută un viitor în clasa de mijloc pentru toți prin reducerea taxelor, majorarea cheltuielilor cu asigurările sociale și ajutor pentru familiile tinere. Toate acestea constituie nucleul proiectului „Acordul Polonez“ de recuperare din pandemie, scrie Reuters.

Acesta prevede ridicarea limitei la care este perceput impozit pe venit și excluderea de la plata impozitului a celor care primesc salariul minim și pensii mici. „Este un program pentru a construi o clasă de mijloc pentru toți, nu pentru cei câțiva“, a explicat premierul Mateusz Morawiecki.

Unii analiști, precum Anna Materska-Sosnowska de la Universitatea Varșovia, spun că acesta este într-adevăr un plan de recuperare economică, însă scopul lui este mai degrabă recuperarea electoratului după șocul puternic pe care l-a produs pandemia în Polonia. Economiștii se așteaptă ca Acordul Polonez, în mare parte o reformă fiscală, să stimuleze creșterea economiei, dar și să accelereze inflația.

Criticii spun că planul va aduce beneficii reale doar celor cu venituri mici, cu salarii brute de până la 6.000 de zloți (1.346 euro), afectând în schimb negativ clasa de mijloc și pe antreprenori. În martie, salariul mediu brut în sectorul corporate s-a situat la 5.929 zloți (1.307 euro).

Salariul mediu brut a crescut cu 6,6% în ritm anualizat, la 5.681 de zloți (1.247 euro), în primul trimestru, după ce în trimestrul anterior a urcat cu 5%. În ritm trimestrial, majorarea a fost de 4,1% în perioada ianuarie-martie. Iar perspectivele de pe piața muncii  și pentru noi majorări salariale se îmbunătățesc, scrie bne Intellinews.

Însă perspectivele nu le încântă pe asistentele medicale, care luni au intrat în grevă, nemulțumite de creșterile salariale promise de guvern. Comentând protestele, premierul Morawiecki a spus că planul economic prevede creșterea cheltuielilor cu sănătatea la 6% din PIB în doi ani și la 7% din PIB în șase ani și a asigurat că salariile vor fi semnificativ mai mari în anii care vin.  În Bulgaria, salariul mediu a urcat cu 10% în aprilie în ritm anualizat, la 1.500 de leva (767 euro). Analiștii de la ING au remarcat și ei că remunerațiile au reînceput să atingă niveluri de creștere de două cifre.

În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, salariul mediu brut a urcat cu 3,2% în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 35.285 de coroane (1.390 euro). Însă din cauza accelerării inflației puterea de cumpărare a crescut cu doar 1%.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu