Premierul Ungariei ,Viktor Orban, a anunțat creșteri uriașe ale salariului minim pe economie, echivalente în total cu 20%, și are motive să facă acest lucru. În primul rând, salariul minim brut la el în țară este sub cel din România, fiind mai mare doar decât cel din Bulgaria. Apoi, evaluată în euro, spre deosebire de România, remunerația a scăzut anul trecut, în pandemie, odată cu depreciere forintului și accelerarea inflației. Și, nu în ultimul rând, Ungaria are alegeri generale anul viitor. Și Polonia se îndreaptă spre alegeri parlamentare, dar în 2023, însă și acolo guvernul a propus o majorare a salariului minim, cu 7%.Politicile salariale sunt chestiuni delicate pentru statele est-europene deoarece, pe de o parte, costurile reduse cu forța de muncă sunt un avantaj major în fața competiției în atragerea de investitori care creează locuri de muncă, iar pe de altă parte veniturile mici au încurajat forța de muncă să emigreze în țări care oferă oportunități de viață mai bune. Exodul muncitorilor duce, în anumite condiții, cum ar fi creștere economică accelerată, la crearea de penurii de forță de muncă, o consecință fiind presiuni salariale în sus, însă pe termen lung are ca efect stagnarea progresului economic și social. În actuala criză, ajustarea politicilor salariale a devenit o problemă presantă și din cauza inflației energice, care erodează puterea de cumpărare a populației.
În cel mai nou studiu al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Trai și de Muncă, pe scurt Eurofound, o agenție a UE, Ungaria se plasează pe penultimul loc în Uniune la salariul minim brut pe economie la începutul anului 2021, cu o valoare de 467 de euro pe lună, în scădere cu peste 4% față de anul anterior. În urma ei se află doar Bulgaria, cu un salariu de 332 de euro, iar în față România, cu 472 de euro, în creștere cu 1,3% față de 2020. Nu toate statele din UE au salarii minime pe economie, așa că doar țările care au (în număr de 21) sunt incluse în clasament.
Dintre economiile mari, pe primul loc este Olanda, cu un salariu de 1.685 euro. Dintre țările est-europene, cele mai bine clasate sunt Slovacia - 623 euro - și Polonia - 614 euro. Aceste salarii nu sunt cel mai bun indicator al avuției sau bunăstării, însă arată locul țărilor pe harta protecției sociale, a costurilor cu forța de muncă și a sărăciei. Bulgaria este considerată cea mai săracă economie din UE, iar Olanda una dintre cele mai bogate. Guvernul maghiar al lui Orban a încurajat cu generozitate companiile industriale străine să-și deschidă fabrici acolo și astfel, cu timpul, țara sa a devenit un centru european al industriei auto. Însă și economia a devenit dependentă de sector.
Criticii spun că subvențiile oferite de guvern pentru salarii coloșilor industriali străini au făcut ca multe dintre locurile de muncă astfel create să devină prea scumpe pentru a mai avea justificare economică.
În anii trecuți, angajații fabricilor unor constructori auto de renume, precum Audi, au reușit să forțeze creșteri salariale prin greve care au uimit Europa.
Ei au fost ajutați și de faptul că Ungaria se confrunta cu o penurie de forță de muncă din ce în ce mai acută. Însă în jurul fabricilor de mașini s-au creat ecosisteme întregi de producători și furnizori de componente unde locurile de muncă, fiind vorba adesea de muncă la banda de producție, sunt mai slab plătite.
Acum, când pandemia pare că dă înapoi, iar guvernul insistă pe redeschiderea economiei, Orban le spune ungurilor că Ungaria își recuperează locurile de muncă pierdute mai rapid decât țările din zona euro. Circa 4,5 milioane de persoane au de muncă în Ungaria de azi, cu doar 50.000 mai puțini decât în aceeași perioadă din 2019, a explicat el. Iar rata șomajului în Ungaria este de 4,3%, față de 8% dincolo, scrie Daily News Hungary.
Ungaria are un sistem atipic de măsurare a șomajului și angajărilor, mulți analiști spunând că este unul înșelător, însă în Europa de Est șomajul este de mult timp mai scăzut decât în zona euro, unde piețele muncii din țări ca Spania, Grecia și Italia nu și-au mai revenit niciodată din criza financiară anterioară. Orban a promis că pandemia poate fi transformată într-o oportunitate de a crea până la finalul anului de două ori mai multe locuri de muncă decât a distrus virusul.
De asemenea, a asigurat că ținta sa este de a majora salariul minim pe economie la 200.000 de forinți (575 euro) pe lună, într-o singură etapă sau mai multe. Însă acest nivel tot este unul dintre cele mai joase din UE, în timp ce Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai mari inflații. Tot Orban a avertizat că majorări salariale prea rapide ar putea împovăra excesiv IMM-urile, ceea ce ar descuraja crearea de locuri de muncă. Ulterior, el a spus că în privința ritmului de creștere va fi consultată opinia publică. Creșterile pot fi însoțite de reduceri considerabile de taxe pentru IMM-uri.
Decizia lui Orban pare ciudată în contextul în care anterior a spus că stabilirea salariului minim este o chestiune care ține de înțelegerile dintre angajat și angajator, iar creșteri de o asemenea amploare sunt neobișnuite. Creșterea totală avută în vedere ar fi de 20%. De remarcat în clasamentul Eurofound este că Ungaria este singura țară în care salariul minim a scăzut în pandemie. Hungary Today observă că „până și în România“ salariul este mai mare decât în Ungaria.
În Polonia, guvernul a propus săptămâna aceasta creșterea salariului minim cu 7% începând de anul viitor, la 3.000 de zloți (de la 618 euro la 663 euro). Presa locală arată că o parte semnificativă din această majorare ar fi înghițită de inflație, care a ajuns la 5%, iar creșterea în sine ar deveni o povară pentru multe firme deoarece nu toate sectoarele și-au revenit din criză. În Bulgaria, unde recent a început campania electorală, unul dintre cele mai puternice sindicate a insistat pe faptul că salariul minim trebuie să urce cu 17,5%, la 764 leva (390,6 euro), în 2022.
0 comments :
Trimiteți un comentariu