În Europa de Est, întrecerea pentru o creștere economică cât mai rapidă în plină furtună inflaționistă riscă să se transforme într-o cursă nedorită a creșterii dobânzilor. Speranța băncilor centrale este că furtuna prețurilor este doar una de vară.Cu inflația apropiindu-se de 5% și cu o revenire economică sănătoasă, banca centrală a Poloniei trimite tot mai multe semnale că poate urma o majorare de dobânzi, fie ea și simbolică. Aceasta deși șeful instituției, un apropiat al partidului de guvernământ, s-a angajat să țină cât mai jos costurile împrumuturilor. Unii analiști se așteaptă ca pasul creșterii dobânzilor să fie făcut chiar luna aceasta.
În Ungaria inflația a depășit 5%, iar luna trecută analiștii plasau banca centrală maghiară în pole position în cursa pan-europeană pentru prima creștere a dobânzilor de anul acesta. Instituția nu a făcut schimbări în politica monetară la ședința din mai, ceea ce a crescut probabilitatea ca luna aceasta să împingă în sus dobânzile.
În Cehia, guvernatorul băncii centrale Jiri Rusnok, deja expert în jocul de șah cu piețele și speculatorii, a declarat recent că nu mai vede nevoia ca economia să fie susținută printr-o politică monetară expansionistă și că anul acesta cu siguranță că vor fi majorate dobânzile, poate chiar începând din iunie. Creșterea prețurilor a pus în alertă toată Europa, nu doar pe membrii estici ai Uniunii.
În zona euro, inflația a depășit ținta de puțin sub 2% a BCE pentru prima dată din 2018. Bundesbank estimează că în Germania creșterea prețurilor de consum ar putea atinge 4% anul acesta. Dacă accelerarea inflației durează suficient de mult pentru a schimba așteptările pe termen lung ale companiilor și gospodăriilor poate crea o spirală în care prețurile mai mari îi determină pe angajați să ceară salarii mai mari, iar dacă salariile cresc, prețurile vor urca și mai mult, explică Bloomberg.
În Polonia, unde inflația este mai mult decât dublă față de zona euro, banca centrală s-a angajat să mențină scăzute costurile creditării în pandemie pentru a impulsiona consumul și ajuta afacerile. Însă o licitație recentă din cadrul programului său de quantitative-easing a avut efectul opus. Instituția a refuzat, spre uimirea tututor participanților, să cumpere obligațiuni guvernamentale de aproape un miliard de euro oferite de investitori, ceea ce a trimis în picaj piața locală a datoriei.
Decizia i-a luat prin surprindere pe jucători, stârnind speculații că oficialii băncii centrale se pregătesc să retragă programul de achiziții de active și să-și canalizeze resursele pe lupta cu inflația. Mai mulți membri ai consiliului de politică monetară cred că organismul din care fac parte ar trebui să ia în considerare o majorare simbolică de dobânzi, poate de 15 puncte de bază, chiar săptămâna viitoare.
În prezent, presiunile inflaționiste sunt alimentate de prețurile materiilor prime și de perturbările din lanțurile de aprovizionare, spun analiștii de la ING. Iar nu toate scumpirile din sectorul materiilor prime au ajuns să se traducă prin inflație, ceea ce înseamnă că avansul prețurilor are loc să accelereze și mai mult.
De asemenea, este probabil să apară și presiuni din direcția cererii pe măsură ce economia își revine, iar „Acordul polonez“, programul de recuperare postcriză al Poloniei, este implementat. Analiștii de la Erste se așteaptă că Polonia să majoreze dobânzile într-o primă etapă în ultimul trimestru al acestui an și de două ori în 2022.
Avansul economic este estimat la 5% în 2021.
În Ungaria inflația a accelerat în aprilie la peste 5%, cel mai mare nivel din ultimul deceniu, iar cum țara se îndreaptă spre o creștere economică record și peste așteptări la finalul acestui an, prețurile sunt așteptate să-și continue ascensiunea. Inflația anualizată la poarta fabricii a ajuns deja la 10% în aprilie. Prețurile pentru vânzările pe piața internă au sărit în sus cu 12%.
Analiștii se așteaptă ca PIB-ul să urce anul acesta cu viteza record de 7,4%, ceea ce ar putea să însemne cerere internă mai puternică. Viceguvernatorul băncii centrale Barnabas Virag a declarat recent că politica monetară va intra într-o nouă fază din iunie pe măsură ce economia se redecshide complet și că instituția ca ajusta dobânzile pe termen scurt astfel încât să contracareze creșterea riscurilor inflaționiste. El a mai spus că orice decizie privind programul de achiziții de active al băncii ar putea veni după majorarea dobânzilor și că raportul din iunie privind inflația va fi esențial pentru evaluarea riscurilor.
Analiștii de la Capital Economics prezic o creștere a dobânzii de bază cu 30 de puncte de bază în iunie. În plus, față de banca centrală poloneză, cea maghiară o are pe cap și pe cea a instabilității forintului.
În Cehia, guvernatorul Rusnok a spus că economia nu mai are nevoie de o politică monetară expansionistă, adică de măsuri care stimulează creșterea prin dobânzi mici și achiziții de active. Până recent analiștii și investitorii se așteptau ca banca să înceapă înăsprirea politicii în a doua jumătate a acestui an, însă Rusnok a sugerat o creștere de dobânzi ar putea fi luată în considerare chiar pentru ședința din 23 iunie.
Spre deosebire de Ungaria și Polonia, economia cehă este una matură și prin urmare creșterile economice sunt mai lente. Pentru acest an, prognozele arată un avans de 1,2%, după o contracție de 5,6% în 2020. Însă inflația a ajuns în aprilie la 3,1%, sărind astfel peste limita superioară de toleranță a băncii centrale, de 3%. Ținta instituției este de 2%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu