O analiză statistică asupra datelor sistemului bancar din perioada 2012-2019 arată că în timp ce economia a crescut cu 76%, activele bancare au crescut cu numai 30%.Este adevărat că băncile a trebuit să își curețe bilanțurile de creditele neperformante acumulate, care au sărit în aer atunci când a venit criza, scoțând la iveală politici de creditare exuberante din perioada 2004-2008, care s-au dovedit total nerealiste. BCR, care timp de două decenii a fost principala bancă din România, a avut cea mai mare factură a crizei, în special pe zona companiilor.
De aceea, creșterea activelor în toată această perioadă a fost de numai 1,2%, respectiv numai 1 mld. lei. Și BRD a plătit prețul crizei, creșterea între 2012 și 2019 fiind de numai 16% la nivelul activelor.
La polul opus, Banca Transilvania, prin două achiziții, plus creșterea organică - când alte bănci se retrăgeau de pe creditare, banca din Cluj prelua clienții, în special companiile -, antreprenoare românești, ceea ce a făcut ca să înregistreze o creștere de aproape două ori în perioada analizată, devenind prima bancă din România, cu o cotă de piață de 17% în 2019 față de 8% în 2012, când am început seria anuală de conferințe ZF Bankers.
O altă creștere extrem de interesantă, total neașteptată, a înregistrat-o ING, mai ales că acest salt s-a bazat pe o creștere organică, fără achiziția altor bănci sau a unor portofolii de credite. Dacă în 2012 ING avea active de 16 mld. lei și o cotă de piață de 4,5%, în 2019 operațiunile din România ale băncii olandeze au ajuns la active de 44 mld. lei, cu o cotă de piață de 9%.
La ZF Bankers 2021, una din întrebări va fi legată de cum va arăta sistemul bancar în următorii ani și dacă băncile, în ansamblu, vor reuși să crească mai mult decât economia.
0 comments :
Trimiteți un comentariu