Piețele financiare din România ar putea traversa o perioadă tensionată în intervalul următor, dat fiind presiunile în creștere asupra deficitului public determinate de efortul bugetar necesar susținerii economiei, precum și a temerilor investitorilor privind capacitatea de gestionare a datoriei publice și de redresare a economiei după încheierea crizei medicale, notează Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat joi de BNR.Comparativ cu Raportului anterior, publicat de banca centrală în iulie 2020, piețele financiare din România au înregistrat o îmbunătățire, măsurile adoptate de BNR contribuind la reducerea semnificativă a volatilității pe piețele financiare interne, în special de pe piața monetară, valutară și a titlurilor de stat.
Pe segmente, piața monetară a fost caracterizată de cotații în scădere ale ratelor dobânzilor, indicând o îmbunătățire a condițiilor lichidității ca urmare a măsurilor adoptate de banca centrală de a reduce, de la începutul pandemiei, în mai mulți pași rata de politică monetară, cu un total de 1,25 puncte procentuale.
Suplimentar, BNR a efectuat o serie de operațiuni destinate furnizării de lichiditate. Acestea s-au concretizat atât în operațiuni repo efectuate pe baze bilaterale, cât și în cumpărări de titluri de stat în lei de pe piața secundară (volumul cumpărat de la începutul pandemiei totalizând 5,5 miliarde lei).
Indicele de referință pentru creditele consumatorilor a avut o evoluție descendentă, similar evoluțiilor din piața monetară (1,67% în decembrie 2020 comparativ cu 2,44% în decembrie 2019).
Pe piața titlurilor de stat s-a înregistrat, de asemenea, o ameliorare importantă după turbulențele observate la mijlocul lunii martie 2020. Randamentele titlurilor de stat în lei se situează la un nivel inferior față de perioada pre-COVID-19, iar spread-ul pentru titlurile în euro față de randamentele titlurilor emise de Germania au revenit la valori similare celor de dinainte de izbucnirea situației epidemiologice.
Cu toate acestea, România continuă să înregistreze un cost de finanțare ridicat pe piețele financiare internaționale, spread-ul față de randamentul titlurilor de stat germane pe 10 ani fiind de 3,3 puncte procentuale comparativ cu 0,4 puncte procentuale în cazul Bulgariei și 1,9 puncte procentuale în cazul Cehiei și cel al Poloniei (date la 30 aprilie 2021 ).
În ceea ce privește piața valutară, cursul de schimb EUR/RON s-a menținut în banda de variație de 4,78 – 4,85 în perioada ianuarie –septembrie 2020, ulterior depreciindu-se gradual până la o valoare de peste 4,9 lei/EUR în aprilie 2021 (1,8% în termeni anuali). Deși, în general, leul a înregistrat cea mai mică variație dintre monedele din regiune în anul 2020, la începutul anului curent moneda națională s-a depreciat într-un ritm mai accelerat comparativ cu moneda națională a Cehiei sau a Ungariei.
Spre deosebire de celelalte piețe financiare, piața de capital a înregistrat o evoluție mixtă. Astfel, în prima parte a anului 2020, ulterior delanșării crizei COVID-19, prețurile au înregistrat o ajustare negativă (13% în perioada februarie-aprilie 2020 pentru indicele BET) pe fondul preocupărilor investitorilor privind evoluția economiei, similar dinamicilor regionale, pierdere recuperată în totalitate în prima lună a anului 2021, investitorii reacționând pozitiv la măsurile pentru susținerea economiei adoptate atât intern, cât și la nivel european.
(
grafic preluat din Raportul privind Stabilitatea Financiară, BNR
)
La sfârșitul lunii aprilie 2021, indicele BET înregistra o majorare de 42% față de aprilie 2020, recuperând astfel pierderile consemnate în perioada evoluțiilor negative pe piețele financiare generate de pandemie și depășind pragul de 11,000 puncte.
0 comments :
Trimiteți un comentariu