BNR explică care este situația economică actuală, de ce crește inflația și cât a recuperat economia din pierderea înregistrată anul trecut

Conducerea Băncii Naționale a României s-a întâlnit astăzi în ședința de politică monetară și a decis menținerea ratei dobânzii de referință la 1,25%, una dintre concluziile discuțiilor fiind că evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei inflației, cel puțin pe termen scurt, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de răspândire în unele țări europene a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).

Astfel, cele mai recente evaluări relevă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp la valori mai înalte decât cele evidențiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată de BNR în Raportul asupra inflației din mai 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei. Determinante sunt majorările mai ample ale prețurilor produselor energetice, în principal ale gazelor naturale și energiei electrice.

BNR a revizuit în luna mai în creștere prognoza privind rata anuală de la sfârșitul lui 2021 cu 0,7 puncte procentuale, la 4,1%.

Potrivit concluziilor ședinței de astăzi, alte surse de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale și absorbția fondurilor europene.

În ceea ce privește piața muncii, Banca Națională consideră că evoluțiile recente sunt mai favorabile decât cele anticipate, inclusiv la nivelul intențiilor de angajare, dar persistă incertitudini legate de perspectiva situației epidemiologice și de implicațiile sistării programelor de sprijin guvernamental.

În același timp, riscuri suplimentare vin din tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.

În ședința de astăzi, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, cel mai mic din istorie, și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an. De asemenea, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) este rămâne la 1,75%.

Consiliul de Administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile au la baza evoluția indicatorilor macroeconomici din ultimele luni.

Astfel, BNR amintește că rata anuală a inflației a crescut în aprilie 2021 la 3,24%, de la 3,05% în martie, iar în luna mai a urcat la 3,75%, ușor peste nivelul prognozat și deasupra limitei de sus a intervalului țintei.

Creșterea a fost determinată în mare parte de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotației petrolului.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna aprilie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv la 2,6%, și a crescut la 2,8% în luna mai. Rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a crescut la 2,2% în luna aprilie și la 2,3% în luna mai, de la 2,1% în luna martie.

În același timp, activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deși încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta recuperând aproape în totalitate pierderea suferită în trimestrul II 2020.

Astfel, economia și-a redus declinul în termeni anuali la doar ‑0,2%, de la -1,4 % în trimestrul IV 2020, în condițiile creșterii ei în termeni trimestriali cu 2,8%. Evoluția face probabilă redeschiderea deviației pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

Față de perioada similară a anului trecut, redresarea ecnomiei a fost susținută în special de cererea internă. Determinantul major l-a constituit de această dată consumul privat, care s-a redinamizat considerabil, în principal pe seama revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri și servicii, dar și cu aportul altor subcomponente.

La rândul ei, formarea brută de capital fix, adică investițiile, și-a mărit contribuția pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta devenind astfel majoritară, în condițiile accelerării semnificative a creșterii sale, pe fondul saltului amplu al variației investițiilor nete în uti­laje (inclusiv mijloace de transport), ce a devansat, ca impact, pierderea consistentă de ritm consemnată de construcțiile noi.

În schimb, exportul net și-a mărit substanțial aportul negativ, ca urmare a creșterii mai pronunțate a dinamicii importurilor față de cea evidențiată în cazul exporturilor de bunuri și servicii, având drept consecință și accentuarea adâncirii deficitului balanței comerciale în raport cu perioada similară a anului trecut.

Pe acest fond, dar și ca urmare a înrăutățirii considerabile a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite și, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene –, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai amplă creștere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre.

Potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, economia a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, implicând, însă – în contextul efectului de bază asociat contracției severe din perioada similară a anului trecut –, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

Relevante sunt creșterile deosebit de ample consemnate în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, de vânzările cu amănuntul, inclusiv cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației.

Totodată, producția industrială s-a mărit considerabil în termeni anuali în luna aprilie, ajungând să depășească cu 3 % nivelul pre-pandemie și cu 3,9% în cazul industriei prelucrătoare; o creștere chiar mai amplă au cunoscut comenzile noi în industria prelucrătoare, iar volumul lucrărilor de construcții și-a reaccelerat substanțial ascensiunea în termeni anuali.

În același timp, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care majorarea consistentă a exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri și servicii.

Deficitul de cont curent și‑a comprimat însă mult mai puternic dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, rămânând totuși superioară valorilor ei medii din 2019 și 2020.

Pe piața financiară, cotațiile relevante ale segmentului monetar interbancar au consemnat noi scăderi ușoare în lunile mai și iunie, iar randamentele titlurilor de stat au continuat să descrească lent pe scadențele scurte, în timp ce în cazul maturităților mai lungi au cunoscut ajustări ascendente moderate.

Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari și-au prelungit ori și-au accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, coborând astfel la valori foarte joase din perspectivă istorică. Totodată, după creșterea ușoară din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins să se stabilizeze pe noul palier, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat considerabil creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2021, urcând în luna mai până la 10,1% și mărindu-și media pe ansamblul intervalului la 9,2% , de la 5,7 % în trimestrul I.

Dinamica anuală a componentei în lei s-a mărit astfel la 14,5 % în intervalul aprilie-mai, de la 10% în trimestrul I, iar ponderea acesteia în total a urcat în luna mai la 70,6% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Rosu