Ce avuție au strâns românii în 10 ani și cât a fost agoniseala în pandemie: de la 1.274 mld. lei, la 2.414 mld. lei

♦

Într-un deceniu, românii aproape și-au dublat avuția până la maximul istoric de 2.414 mld. lei în 2020

♦

Față de 2019, avuția netă a populației - financiară și imobiliară - s-a majorat în anul pandemic cu circa 140 mld. lei, adică cu 6,1%.

Avuția netă a populației s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 mld. lei în 2011 până la maximul is­to­ric de 2.414 mld. lei (aproa­pe 500 mld. euro) atins în 2020.

În anul pandemic 2020, avuția românilor a crescut cu aproximativ 140 mld. lei, adică cu 6,1%, față de 2019, după cum reiese din datele BNR.

La finalul anului 2019, avuția netă a populației ajunsese la 2.275 mld. lei, depășind în premieră nivelul din 2008.

„Un element care sporește capacitatea popu­lației de a face față unor condiții nefa­vo­rabile este reprezentat de consoli­darea avu­ției nete, atât pe palierul deținerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de ac­tive financiare, categoria din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în contextul ne­cesității acoperirii unor situații nepre­vă­zute“, susține BNR în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare.

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară (75%) pe fondul ratei ridi­cate de deținere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

Avuția financiară a românilor a crescut cu circa 10% în anul pandemic 2020, la 595 mld. lei, iar avuția imobiliară s-a majorat cu 4,8%, la 1.819 mld. lei.

Creșterea avuției imobiliare a româ­nilor a fost influențată și de majorarea pre­țurilor. „Valoarea acestor active s-a ma­jorat cu 4,8% în T4/2020 față de T4/2019, pe fondul creșterii indicelui de preț imobiliar și al deprecierii monedei naționale, indicând reziliența pieței imobiliare. Această situație se datorează în mare măsură legislației care încurajează deținerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în ac­tivități productive“, explică specialiștii din BNR.

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă apro­xi­mativ 45% din avuția populației.

„Acest decalaj pune în evidență capa­citatea scăzută de a mobiliza capital intern și dependeța de atragerea capitalului străin.“

În ceea ce privește îndatorarea totală a populației și-a continuat trendul ascendent, însă ritmul de creștere a încetinit comparativ cu anul precendent (5,1% în martie 2021 față de martie 2020), situându-se la valoarea de 172,5 mld. lei. „La baza evoluției a stat majorarea cu 10% a creditului ipotecar, pe când soldul creditului de consum a fost stabil.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega