Cu doar șase luni în urmă băncile centrale, analiștii și investitorii de pe bursele financiare se întrebau dacă revenirea economică nu va aduce cumva și mult dorita inflație. Acum, prețurile cresc mai rapid decât oricând după marea criză financiară și depășesc așteptările, iar întrebările la care toți caută răspuns sunt cât o să mai țină inflația și cât de sus vor ajunge prețurile. Sau salariile.Cele mai puternice bănci centrale, dar și președintele SUA Joe Biden asigură că valul de scumpiri va dura până cel mult anul viitor. Însă unii economiști sunt mai sceptici, avertizând că inflația se va simți ani de zile
de-acum încolo. Otmar Issing, fost economist- șef al Băncii Centrale Europene și membru în boardul executiv al instituției, apreciază că modele de prognoză ale băncilor centrale sunt depășite, mai ales după criza din 2008, iar pe el îl îngrijorează că băncile centrale se culcă pe-o ureche.
Între timp, un număr în creștere de companii mari din Europa și SUA spun că inflația, și în special scumpirea materiilor prime, a devenit o preocupare. Dezbaterile despre inflație nu sunt niciodată simple pentru că, pe de o parte, sunt influențate de factorii politici. Spre exemplu, republicanii americani îi reproșează lui Biden că programul său de recuperare economică produce datorii, deficit și inflație.
Inflația reduce puterea de cumpărare a omului de rând dacă nu este echilibrată cu majorări salariale sau de venituri. Ori experți în economie precum Campbell Harvey de la Universitatea Duke prezic că în SUA, cea mai mare economie a lumii, salariile nu vor reveni la nivelurile de dinainte de pandemie. Apoi, prognozele despre inflație influențează direcția anumitor active, precum acțiuni ale companiilor producătoare de bunuri de larg consum sau materii prime, obligațiuni și monede. Iar unele instituții de prognoză, precum băncile de investiții, sunt interesate ca anumite active să meargă într-o anumită direcție.
Otmar Issing scrie într-o analiză publicată de Project Syndicate că băncile centrale par să se bazeze pe modele care și-au pierdut puterea de a prezice în urmă cu mulți ani din cauza lipsei de explicații teoretice viabile pentru ce influențează fluxurile financiare, premiile de risc și prețurile activelor.
La mai mult de un deceniu de la criza financiară din 2008, principalele modele utilizate iau prea puțin în calcul lipsa mare de omogenitate între gospodării în ceea ce privește averea, datoriile pe termen lung, riscurile neasigurate și așteptările. De aceea, băncile centrale sunt neechipate pentru a capta efectele complexe pe care politicile de sistem sau șocurile de sistem le au asupra distribuirii avuției și inegalității, adică asupra cererii agregate, scrie Issing.
Cauza actualului val de inflație nu sunt doar perturbările din lanțurile de aprovizionare, deși acestora li se acordă cea mai mare atenție. Mai importante sunt schimbările structurale din economie și atitudinea alarmant de pasivă a băncilor centrale. „Să ne așteptăm la revenirea stagflației?“, se întreabă economistul.
Stagflație înseamnă inflație ridicată însoțită de creștere economică slabă sau stagnare. „Este greu de spus deoarece vedem un grad ridicat de inprobabilitate incalificabilă despre care economistul Frank Knight a spus că este imposibil de integrat în modelele tradiționale de prognoză.
Pe lângă schimbările dramatice din structura economiei globale, pandemia s-ar putea să fi creat condițiile pentru consecințe pe care nu le putem prevedea acum.“ Issing amintește că în cazul zonei euro, unii observatori au început să prezică nu inflație, ci un fel de japonificare: inflație și rate de dobândă nominale scăzute, deficite bugetare ridicate și creșterea dominanței fiscale și financiare.
„Singura certitudine este că nu poate fi exclus nici un colaps financiar, nici o explozie a inflației.“ Despre SUA, The Wall Street Journalscrie că americanii ar trebui să se pregătească pentru mai mulți ani de inflație ridicată cum n-au mai văzut de decenii. Așa spun economiștii, care se așteaptă ca recuperarea economică postpandemică puternică să alimenteze creșteri rapide de prețuri ceva timp. Însă WSJ a fost în timpul fostei administrații părtinitor, favorabil lui Donald Trump, și a trecut și prin schimbări de personal. În rândul executivilor bancari, mai ales printre cei din SUA, sunt destule personaje care cred că teama că inflația va scăpa de sub control este exagerată, notează Bloomberg.
Jamie Dimon, CEO-ul de la JPMorgan, a spus că s-ar putea ca inflația să fie mai mare decât anticipează Rezerva Federală a SUA, „dar acest lucru nu va conta dacă locurile de muncă vor fi din abundență, iar creșterea economică va rămâne puternică“. David Solomon, de la Goldman Sachs, a declarat că se așteaptă ca presiunile cauzate de inflație să fie trecătoare și ca orice riscuri care rezultă să poată fi contracarate.
În rândul companiilor care se adresează publicului larg, Pepsi a semnalizat că costurile mai mari de producție sunt mai mult decât un val trecător. Producătorul de băuturi răcoritoare se așteaptă că totul, de la ingrediente la forța de muncă, să fie semnificativ mai scump în următoarele luni. „Costurile mai mari vor sta cu noi o bună parte din anul viitor“, a afirmat directorul financiar. Și colegul de la Coca-Cola a spus că grupul său simte presiunile costurilor mai mari, cărora le rezistă deocamdată, ceea ce nu este sigur că se va întâmpla și anul viitor.
Unilever a avertizat că prețurile materiilor prime care intră în componența șampoanelor, înghețatei și detergentului cresc cu cea mai mare viteză din ultimul deceniu, ceea ce forțează compania să reducă țintele de profit pentru anul acesta. De aceea, Unilever majorează prețurile pe piețe precum Brazilia, dar rămâne mai prudent în Europa pentru a nu descuraja consumul. Atenționări de acest fel au emis și Procter & Gamble și Stellantis, producătorul Jeep. „Văd presiunile inflaționiste foarte clar“, a spus CEO-ul Carlos Tavares. „Văd inflația venind din multe direcții diferite.“ Stellantis este o companie europeană, iar comentariile lui Tavares arată că acesta nu acceptă teoria unor economiști care spun că majorările de prețuri nu sunt structurale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu