♦ Nivelul dobânzilor nu reprezintă o problemă în România privind partea de creditare momentan, după cum explică Gabriela Nistor.Piața estimează o creștere a creditelor neguvernamentale de 8% pentru anul 2021, în timp ce ne întoarcem într-o perioadă normală și de avânt, a spus Garbriela Nistor, vicepreședinte al Asociației Române a Băncilor (ARB), în cadrul emisiunii ZF Bănci, un proiect realizat de ZF în parteneriat cu ARB.
„Anul acesta per total creditare neguvernamentală, piața estimează o creștere de 8%, ceva mai mult decât anul trecut. Ne amintim cu toții că anul trecut activitatea de creditare a început destul de susținută în primele două luni și jumătate, iar apoi în perioada de lockdown am văzut o oprire destul de bruscă, deși nu pe total credite. Aici mă gândesc la cele imobiliare care au continuat să meargă. Pe total an, datele arată un avans al creditului neguvernamental cu 5,5%, ajungând la 288 mld. lei, în condițiile în care economia s-a contractat“, a spus Gabriela Nistor.
Vicepreședintele ARB a mai explicat că anul trecut programul IMM Invest a ajutat foarte mult pe zona de corporate, iar creșterea creditării este susținută mai mult de companii. Circa 56% din ponderea creditelor noi sunt pe partea de corporate.
„Anul trecut a ajutat foarte mult programul IMM Invest. Dacă nu era programul IMM Invest, creditarea ar fi fost mai mică. Acolo au fost aproape 17 mld. lei. Anul acesta vedem o creștere a creditării pentru companii. Anul trecut o parte din companii au fost afectate, dar anul acesta vedem o îmbunătățire a creditului neguvernamental. Circa 56% din credite vin de pe această parte. IMM Invest a contribuit foarte mult, iar acum înseamnă 13% din stocul actual de împrumuturi pe partea de companii. Dacă ne uităm pe program, 1 din 3 companii a avut bancabilitate față de 1 din 7 la nivel general“, a mai spus Gabriela Nistor.
La finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată era de 244.000, susține vicepreședinele ARB. Totuși, se înregistrează o scădere și se vede o îmbunătățire, dar foarte multe din aceste companii au capitaluri negative.
„Reglementări și implementări mai rapide pe partea de legislație în această direcție ar fi de mare ajutor. Dacă ne uităm la gradul de intermediere financiară față de alte țări, suntem la 27%. Față de țările din jur suntem cu mult sub, ceea ce înseamnă că este loc pe partea de creditare. Aici, dacă ne uităm și la ce ne așteptăm pentru viitor, este loc de creditare cu prudență. La un moment dat ar trebui făcuți pași mai mari pe partea de incluziune. În zona rurală, nu creditele ar trebui să fie în prima etapă, ci mai degrabă zona de plăți.“
Din perspectiva creditelor de consum, acestea au stagnat în perioada de lockdown, după care spre sfârșitul anului 2020 și-au reintrat în normal, a mai adăugat Gabriela Nistor. Astfel, pe total an, evoluția a fost constantă, în schimb la creditele ipotecare a fost o creștere față de 2019.
„În perioada de lockdown am observat că oamenii și-au oprit proiectele pe termen scurt, dar au continuat să își urmeze visele mai mari, să se uite după o locuință, o casă. Imediat după perioada de lockdown se mai observă o reorientare a oamenilor spre un upgrade al casei, spre o terasă, gradină.“
Comportamentele de acum se pliază cu comportamentele în urma pandemiei de acum 100 de ani, susține Gabriela Nistor. Oamenii își doresc foarte mult să iasă, au început să călătorească, pe fondul așteptărilor privind criza pandemică.
„Este de văzut în continuare valul următor, dar se vede o reîntoarcere la consum. Pe acest fond își reiau proiectele mici amânate și vedem o creștere a creditelor de consum. Atunci când luăm în calcul veniturile clientului, luăm veniturile anterioare nu cele viitoare. Întotdeauna am spus că într-un credit care are în jur de 30 de ani ca durată, indiferent de când iei creditul, vei întâlni perioade pozitive și perioade în care vei fi provocat. Acum sunt prețuri mai mari, prețul materialelor de construcții a crescut, dar pe de altă parte oamneii își doresc un upgrade, o locuință nouă.“
Gabriela Nistor a mai explicat că sunt mai multe lucruri care țin sub control riscurile pe un termen atât de lung, ca de exemplu timpul necesar unei achiziții de locuință fără credit.
„De-a lungul ultimilor ani, timpul necesar unei achiziții de locuință fără credit a scăzut. Pentru un imobil mediu în România este aproximativ 8,5 ani. Pe vremuri erau mult mai mulți ani. Au apărut produse în piață care au un număr de ani cu dobândă fixă. Gradul de îndatorare este mai scăzut. Ele includ deja posibile șocuri. De fapt, ce se dorește este să se țină sub control riscurile. Dacă ne referim la actualele dobânzi, care sunt mici, în stoc, creditele au fost calculate la alte nivele“, susține vicepreședintele ARB.
Din perspectiva marjelor, acestea au scăzut foarte mult, după cum explică Gabriela Nistor. La creditele de consum nu sunt diferențe mari față de alte piețe. Nivelul dobânzilor nu reprezintă o problemă în România privind partea de creditare momentan.
„Temerile pentru a doua parte a anului sunt legate de un val pandemic care să dureze prea mult și atunci pentru unele companii, din cauza duratei, o să le fie tot mai greu, iar dacă companiilor le merge greu și angajaților le merge greu. NPL-urile sunt mai mari dacă comparăm cu cei care nu au apelat la moratorii. La final de martie, expunerea celor care au apelat la moratorii este de 1%. Clienții, per total, care au aplicat la moratorii a fost la nivel de sistem bancar puțin peste 500.000, atât persoane fizice, cât și companii. Monitorizarea continuă. Sunt soluții de restructurare. Ce vedem este că o parte din clienți au reintrat în normal“, a mai adăugat Gabriela Nistor.
Acest articol face parte din campania ZF Bănci, un proiect al Ziarului Financiar realizat cu sprijinul Asociației Române a Băncilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu