Jumătate din populația din orașele mici și o treime din cele mari a trecut prin COVID, de nouă ori mai mult, respectiv de trei ori mai mai mult față de statisticile oficiale, arată concluziile unui studiu realizat de Medlife, care evaluează gradul de imunizare colectivă, dobândită natural sau în urma vaccinării, în România, în mediul urban.Analiza confirmă că majoritatea a trecut prin boală fără să fi știut.
AStfel, gradul de imunizare colectivă la nivel urban, în România, este de peste 60%, pondere care poate explica scăderea numărului de cazuri noi din ultimile luni.
“Este doar o chestiune de timp până când România va trece prin cel de al patrulea val al pandemiei, de această dată provocat de tulpina Delta, care se dovedește a fi mult mai contagioasă. Riscurile sunt foarte mari din cauza numărului foarte mic de persoane vaccinate, comparativ cu alte țări în care valul a demarat în fortă. Întrebarea nu este dacă vom avea un nou val, ci doar când. Așa cum am estimat încă din aprilie, când ne aflam în fruntea vaccinărilor la nivel european, avem sub 30% din locuitori vaccinați, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate față de media din Europa, în condițiile în care majoritatea țărilor europene sunt aproape de ținta de a vaccina 70% din populație. Iar dacă ne uităm în top, vedem că Islanda, Belgia, Olanda au peste 80% din locuitori imunizați prin vaccin”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group.
Analiza indică faptul că imunizarea colectivă, dobândită fie în urma expunerii la infecția COVID-19, fie în urma vaccinării este 64% în mediul urban mare din România, respectiv de 59% în mediul urban mic. Deși cifrele par apropiate, există o diferență mare în ceea ce privește rata de vaccinare și numărul real al infectărilor între cele două zone.
Totodată, studiul MedLife evidențiază faptul că nivelul de anticorpi neutralizanți rezultați din imunizarea naturală nu este la fel de mare precum în cazul celor care au trecut prin boală și s-au și vaccinat.
Conform medicilor MedLife, din rândul persoanelor cu antecedente COVID, dar care nu s-au vaccinat, doar 6% din locuitorii orașelor mari și respectiv, 2% din locuitorii orașelor mici prezintă un titru de anticorpi neutralizanți (>=3950 AU/ mL).
În schimb, cei care au trecut prin boală și s-au și vaccinat au dezvoltat acel tritru de anticorpi neutralizanți în proporție de peste 80%.
Conform studiilor efectuate folosind tehnologia Abbott, în cazul unui titru de anticorpi neutralizanți >=3950 AU/ mL, probabilitatea infectării sau reinfectării cu virusul SARS-CoV-2 scade considerabil, acesta fiind un argument important în lupta cu un nou val pandemic.
În opinia Medlife, există totuși o rază de speranță în România în privința minimizării numărului de cazuri medii și grave, având în vedere că trecerea prin boală și vaccinarea oferă mai multă protecție decât doar infecția cu virusul SARS-CoV-2. Conform studiului, 84% din populația orașelor mari și 79% din cea a orașelor mici, persoane care au trecut prin boală și s-au și vaccinat, au dobândit un titru de anticorpi neutralizanți.
“Pare o urmă de speranță, dar pentru ca aceasta devină realitate trebuie ca și toate persoanele care au trecut prin boală să se și vaccineze. Ultimele studii științifice au arătat că există o diferență între imunizarea dobândită în urma trecerii prin boală și cea datorată vaccinării. Aparent, imunizarea dezvoltată în urma vaccinării este mai puțin afectată de apariția noilor tulpini. Această constatare este importantă mai ales în contextul următorului val al epidemiei cauzat de tulpină Delta. Dată fiind situația privind nivelul de imunizare din țara noastră, reprezentată de o rata mică de vaccinare, respectiv o rată mare de îmbolnăviri, avem un risc mare în a ne confrunta din nou cu o incidență ridicată de infectări pe zi. Tocmai de aceea, pentru a depăși noul val, este foarte important ca toată populația să se vaccineze, indiferent dacă a trecut sau nu prin boală. De altfel, studiul nostru a arătat că persoanele care au trecut prin boală și s-au vaccinat dezvoltă în majoritatea cazurilor un titru mare de anticorpi neutralizanti, important în lupta cu noile tulpini”, a declarat Dumitru Jardan, biolog, doctor în științe medicale, MedLife.
Dacă datele referitoare la mediul urban mic s-ar extrapola și la mediul rural, există probabilitatea să se fi înreigstrat un număr mult mai mare de infectări decât raportările oficiale, din cauza testării deficitare coroborată cu lipsa de încredere a populației în severitatea bolii.
“Într-un scenariu în care mediul rural s-ar putea să se fi comportat asemănător cu orașele mici în ceea ce privește numărul mare al infectărilor, România ar putea deveni, pe parcursul valului 4, un experiment internațional: cum va afecta tulpina Delta populația unei țări în care rata îmbolnăvirilor COVID-19 este foarte mare și rata vaccinării, foarte scăzută. Există, de asemenea, posibilitatea ca virusul să se comporte diferit de la un județ la altul, de la un oraș la altul, îmbolnăvirile urmând să aibă traiectorii total diferite în funcție de numărul persoanelor trecute prin boală coroborat cu cel al celor vaccinate. Bucureștiul, de exemplu, un oraș cu imunitate colectivă de 68%, dintre care 44% din locuitori s-au vaccinat și 33% au trecut prin boală, diferă foarte mult de Giurgiu, unde aproape jumătate din populație a trecut prin boală și doar 13% s-a vaccinat. La fel, sunt diferite Cluj de Dej, Timișoara de Lugoj ș.a.m.d”, a completat Mihai Marcu.
În opinia lui, pentru creșterea ratei de vaccinare, adițional campaniilor targetate de informare, autoritățile ar putea folosi recompensa ca un instrument important.
”Serviciile cu valoare adăugată, de la facilități fiscale la discounturi preferențiale în zona de entertainment & shopping, ar putea conduce la creșterea ratei de vaccinare în orașele mari, în timp ce în orașele mici, recompensa în servicii de bază, de la tichete de masă, la facilități de transport sau utilități ar putea avea mai mult câștig de cauză. Nu în ultimul rând, trebuie observată creșterea substanțială a ratei de vaccinare în țările care au impus restricții pesoanelor nevaccinate sau care nu au un test PCR recent”.
O altă armă de apărare este reprezentată de celulele T, care identifică și anihilează celulele deja infectate de către coronavirus, în cazul în care acesta a trecut de protecția anticorpilor. Pentru a veni cu cât mai multe răspunsuri referitoare la răspunsul imun celular oferit de limfocitele T, MedLife desfășoară un studiu aplicat pe populației României, ale căror rezultate vor fi făcute publice în perioada imediat următoare.
“În măsura în care nivelul anticorpilor începe să scadă, însă vom găsi la persoane trecute prin boală acum 6-8 luni celule T, care recunosc virusul SARS-CoV-2, vom putea spune că, cel mai probabil, avem imunitate celulară pe termen mediu la COVID-19. Totodată, vom analiza activitatea celulelor B, cele care produc anticorpii. Odată stimulată proba unei persoane trecute prin boală sau vaccinată cu mai mult de un an în urmă, chiar în lipsa anticorpilor sau a celulelor T, este posibil să avem celule B cu memorie, care să producă anticorpi neutralizanți împotriva virusului SARS-CoV-2. Într-un astfel de scenariu ar însemna că am fost imunizați pe termen lung la COVID-19, la fel ca în cazul SARS-CoV-1, care a circulat în Asia în urmă cu 18 ani”, a explicat biologul Dumitru Jardan.
Concluziile au la bază un cadru de eșantionare de peste 11.200 de subiecți, din care a fost selectat un eșantion reprezentativ de 943 de persoane din arii geografice cu particularități diferite în ceea ce privește rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 și rata de vaccinare. Astfel, din eșantionul extras, 610 persoane sunt rezidente în București, Constanța, Cluj și Timișoara (zona 1), localități reprezentative pentru categoria orașelor mari, care se impun printr-o rată de vaccinare ridicată și 333 de persoane sunt rezidente în Giurgiu, Suceava și Piatra Neamț (zona 2), orașe reprezentative pentru mediul urban mic, unde rata de vaccinare este scăzută.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu