Țările UE au început într-un final să lucreze serios la răspunsul local față de inițiativa noului drum al mătăsii din China (BRI), uriașul proiect de transport și infrastructură folosit de Beijing pentru a conecta Asia de piețele europene, cât și pentru a-și semnala influența politică la nivel internațional, notează Politico.Guvernele europene vor ca Comisia să vină în următoarele nouă luni cu o listă de „proiecte cu impact ridicat, vizibile“ care să rivalizeze cu schema chinezilor.
Printre provocările de care se lovesc europenii se numără găsirea unui nume pentru planul lor care să fie la fel de atrăgător ca cel al chinezilor. Este nevoie de asemenea de un logo.
Totul face parte din planurile Bruxelles-ului de a prinde din urmă China. Președintele chinez Xi Jinping a lansat noua inițiativă cu aproximativ opt ani în urmă, aceasta reprezentând în prezent proiecte de aproximativ 2.500 miliarde de dolari la nivel mondial, susținând eforturile Beijingului de extindere a rețelelor sale maritime și energetice la nivelul întregului bloc.
Strategia chineză a atras critici pe mai multe fronturi. Printre altele, China a fost acuzată de a crea capcane ale datoriilor pentru țările partenere. Beijingul insistă, însă că BRI creează „oportunități“.
În mod vital, UE încearcă să treacă dincolo de strategia de conectivitate UE-Asia, angajându-se să clădească o uniune global conectată care va permite blocului să-și întoarcă atenția către Africa și America Latină, destinații cheie ale investițiilor chineze.
Nu există un preț clar atașat noii scheme a UE, însă Consiliul European va pleda pentru un amestec de finanțări publice și investiții private. Acesta va cere Comisiei să „prezinte scheme de finanțare coerente pentru a stimula investiții sustenabile.
Proiectul nu include o poziție solidă privitoare la metodele de încurajare a companiilor europene să-și crească investițiile în locații pe care politicienii le consideră strategice, dar pe care acestea le văd drept riscante.
În Europa, deși țările din regiunea centrală și de est sunt majoritatea susținătoare ale BRI, unele dintre acestea au un nivel mai ridicat de participare decât altele.
Polonia, de exemplu, nu numai că a încheiat un parteneriat strategic cu China, dar este și membru fondator al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB). În 2013, o linie feroviară de mare viteză a început să opereze din Chengdu până în Lodz, Polonia.
Între timp, Ungaria, prima țară europeană care a semnat un MoU privitor la cooperarea în cadrul BRI cu China, a încheiat acorduri și pentru construirea unei linii feroviare de mare viteză între Budapesta și Belgrad, capitala Serbiei.
Ca țară importantă din Balcani, Serbia a devenit primul partener strategic al Chinei din rândul țărilor din ECE, în 2009. Printre proiectele importante având legătură cu BRI se numără podul Mihailo Pupin și extinderea minelor de cărbune din apropierea centralei Kostolac.
Alte proiecte majore BRI din Europa au legătură cu extinderea portului Pireu din Grecia, un hub strategic pentru exporturi asiatice către Europa. De asemenea, un plan recent al Chinei privește construirea unei căi comerciale navigabile din Grecia până în Europa centrală.
0 comments :
Trimiteți un comentariu