Ziarul Financiar a adus la aceeași masă de discuție pe principalii conducători de bănci, oficialii BNR, operatori de servicii bancare, (MASTERCARD, VISA), fintech-urile care operează pe piața românească, consultanți specializați în analiza sistemelor bancare, avocați, etc. Urmăriți mai jos principalele declarații din cadrul ZF Bankers Summit '21.Mihaela Bîtu, CEO ING Bank
Băncile trebuie să se preocupe de modul în care organizează și digitalizează procesele de conformitate, de compliance. Există norme care apar tot timpul. Avem o încărcare mare din perspectiva reglementărilor și a cerințelor de prudențialitate. Sunt multe mingi în aer cu care trebuie să jonglăm. Este un domeniu foarte important pe care toți îl abordăm cu seriozitate
În jonglarea cu multiple mingi fiecare este provocat să facă alegeri și să prioritizeze domeniile în care trebuie să excelăm, să fim cei mai buni. Și trebuie să fim din ce în ce mai eficienți
Sergiu Oprescu, președinte executiv Alpha Bank
Cred că am plecat cu anumite concepte legate de un handicap la nivel european, cum că nu am face față la nivel european. Noi, o perioadă lungă de timp am avut în principal conducători de bănci străini în România.
Acest trend s-a inversat și după o perioadă lungă de timp dăm și noi conducători de bănci în străinătate. Nu avem nimic care să ne poziționeze inferior. Avem o cultură bancară suficient de dezvoltată pentru a face față la toate cerințele și reglementările internaționale.
În ultima perioadă nu am vazut nimic care să ne poziționeze de o natură inferioră
Este interesant să vezi mai multe sisteme bancare, reacția reglementatorilor din alte țări și strategiile care diferă de la o piață la alta.
Cred că sunt foarte multe lucruri care se aseamană. Peste tot este același nivel de reglementare. Peste tot avem abordari care încearcă să definească noile trenduri de digitalizare, customer centricity, abilitatea băncilor de a se concentra la nivelul pieței, dar sunt și multe lucruri diferite.
În România suntem obișnuiți cu un nivel de intermediere financiară foarte scăzut. Sunt anumite piețe saturate. Sunt piețe care cresc pe bază de credit, dar noi suntem depozit driven
Henk Paardekooper, Executive President, First Bank
Noi suntem o bancă de sine stătătoare, cu sediul în România, nu avem sedii în străinătate, iar strategia noastră este să transformăm banca, să avem o digitalizare cu o componentă umană. Cred că băncile care vor avea succes sunt cele care vor fi capabile să facă din digitalizare un avantaj strategic. Strategia noastră este să ne transformăm în o bancă mai digitală cu o componentă umană. Toate băncile vorbesc despre digitalizare. Procesele interne din bănci trebuie și ele digitalizate și cred că aici încă vedem digitalizare în ceea ce privește relația cu clienții, însă în interiorul băncilor multe lucruri se fac încă manual. Pentru noi, digitalizarea înseamnă ambele aspecte – automatizarea internă, cât și cea a relațiilor cu clienții”, a declarat Henk Paardekooper în cadrul videoconferinței ZF Bankers Summit 2021.
Ce a mai declarat Henk Paardekooper în cadrul videoconferinței:
M-am întors în România în 2019 și am observat că multe lucruri s-au schimbat, însă multe dintre ele au rămas relativ la fel. În 2013 spuneam că sistemul bancar va trece prin o puternică consolidare și cred că aveam dreptate doar parțial pentru că o consolidare s-a întâmplat, dar a durat destul de mult. Partea bună este că în ultimii doi ani am văzut o consolidare destul de mare a sistemului.
· Dacă ne uităm la top 20 al băncilor, ele dețin 97% - 98% din piață, deci putem să spunem că sistemul bancar este format, în mare, de aproximativ 20 de bănci. Din ele, există trei bănci care sunt deținute majoritar de sectorul public, cred că 12 bănci sunt internaționale, au sediile centrale în străinătate și mai sunt doar câteva bănci românești de sine stătătoare, iar First Bank este una dintre ele. Fiecare dintre aceste bănci are modul ei de operare și de adresare a segmentului lui lor de piață.
· În ceea ce privește activele necesare unei bănci pentru a rămâne pe piață, nu cred că este vorba de mărime, ci despre modelul de servicii, experiența pe care o poți aduce clienților. Noi vrem să furnizăm produse și servicii convenabile și simple, care servesc nevoile și scopurile clienților noștri retail și comerciali. Mărimea nu este un scop.
· Vrem să ne finalizăm procesul de digitalizare pentru a deveni o bancă digitală în următorii 1-2 ani. Nu vom putea spune că strategia este finalizată complet pentru că strategia se dezvoltă constant, însă transformarea în o bancă digitalizată cu o componentă umană este ceva ce vrem să finalizăm în următorii 1-2 ani.
François Bloch, CEO, BRD-SocGen
Cred că ar trebui să fim recunoscători pentru fintech-uri, pentru produsele pe care le lansează și pentru că ne-au arătat calea. Am început prin a replica ce ofereau fintech-urile, iar unii dintre noi merg acum chiar dincolo de asta. Nu cred că ar trebui să antagonizăm băncile și fintech-urile, multe bănci incorporează acum servicii fintech direct în serviciile lor
Simt că este puțin nedrept, asta și pentru că businessul nostru este complex, dar cred că cerem de fapt nivelarea terenului de joc. Noile bănci sunt ca alergătorii de viteză, aleargă repede, dar pentru cât timp? Noi, băncile tradiționale, suntem aici să alergăm maratonul, suntem aici pe termen lung
Ne asigurăm că propunem ceva clienților pentru că este ceva de care au nevoie, nu doar pentru că este aroma lunii. Ca vara când cauți o înghețată și toată lumea propune înghețată de lămâie pentru că e aroma lunii. Vrem și noi să oferim arome diferite, dar cred că trebuie pe termen lung să avem în vedere interesul pe termen lung al clienților. Cred că de-asta sunt atașate băncile, nu să lanseze repede, dar să stabilească relații pe termen lung.
Sergiu Manea, Președinte Executiv, BCR
Aș fi mai reținut în a spune că am ieșit din criză și că totul s-a terminat, trebuie să ne menținem alerți.
În 2019 ne așteptam la o încetinire a economiei, ea a venit din un motiv pe care îl regretăm cu toții. Acum avem o așa-zisă revenire, dar cred că ceea ce este critic pentru prezentul și viitorul nostru este cum ne vom folosi de această oportunitate pentru a transforma economia și a transforma societatea
Cea mai mare provocare acum rămâne aceea de a demonstra în fiecare pas că existăm pentru clienții noștri, asta nu se rezolvă prin un simplu statement. Ca priorități pentru noi rămâne zona de digitalizare inteligentă, avem zona de sustenabilitate pentru că este o oportunitate uriașă de transformare a businessurilor și a economiei. Nu în ultimul rând, provocarea noastră se cheamă educație, atât intern cât și educație pentru clienți – educație financiară, educație de business, educație digitală și educație de sustenabilitate.
Spuneam acum câțiva ani că sistemul bancar nu definește experiențe – clienții vin cu experiențe definite și cu așteptări formate în alte locuri. Primesc cu foarte multă bucurie această evoluție din sectorul nonbancar și nu ne facem decât să fim mult mai buni. Singurul lucru pe care trebuie să îl luăm în considerare este că de la un anumit moment vom avea nevoie de un leveled playing field, dar vom ajunge și acolo.
Despre sustenabilitate – nu mă refeream la robustețea de azi a economiei României, ci la sustenabilitatea în viitor, uitându-ne la agenda climatică, agenda socială și societală și la agenda de guvernanță și de transparentizare a economiei și a statului român.
Eu cred foarte mult în ideea că acest impuls de CE, dat de sumele enorme de bani care vor veni în Europa este un impuls foarte pozitiv. Pentru noi este foarte important, în top 3 priorități, să ne motivăm colegii astfel încât să putem da consiliere pentru transformare sustenabilă de la nivel comunitar, la nivelul companiilor și, de ce nu, la nivelul gospodăriilor. Nu mă refer doar la PNRR.
Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania
Acum avem un sistem bancar mai competitiv, sănătos, multe bănci au revenit cu șănsă de dezvoltare și în continuare suntem interesați. Devine din ce în ce mai greu să achiziționezi, dar după fiecare achiziție am avut și o creștere organică de 1-2 ani.
Încă nu am finalizat tranzacția cu Idea Bank, așteptăm aprobarile Consiliului Concurenței și BNR. Având în vedere capitalizarea BT avem un apetit foarte mare. Sunt foarte multe informații competitive, sunt bănci, dar nu doar bănci, poate fi în zona de IFN-uri, firme de leasing
Eu nu cred, ca economie sau ca bancă, ca am ieșit din criză.
Anul trecut am crescut cota de piață fără achiziții. A fost un an în care am dovedit că atunci când este nevoie de susținerea băncii, suntem acolo.
Conform BNR, creditele neguvernamentale în sistemul bancar au crescut cu 10% în mai 2021 față de mai 2020. Creditele bancare au crescut peste creșterea economică. Garanțiile din partea statului nu a fost la același nivel
De acum înainte va fi și mai bine pentru că vom acorda credite sub programe guvernamentale și abia așteptăm să ne asumăm rolul nostru în PNRR pentru a facilita acces la finanțare și dezvoltare economiei
Am învățat multe. Noi nu suntem un sector unde putem aduce angajați din Nepal sau Filipine. Noi credem în continuare în interacțiunea dintre clienți și bănci, chiar dacă digitalizarea va fi cu o creștere expenonențială
Avem nevoie de oameni, de tineri, nu doar industria bancară și avem nevoie și de școli de meserie. Noi ca industrie trebuie să arătăm că suntem mult mai atractivă, iar imaginea bancherului trebuie îmbunătățită între timp.
Cea mai mare provocare este în zona de recrutări.
Digitalizarea nu poate să vină doar din sistemul bancar, trebuie să avem un plan mult mai amplu a administrației fiscale, interacțiunea dintre firme
Se lansează programe foarte bune, precum ajutorul pentru HoReCa, dar pierdem timp important pentru că nu merg sisteme, aplicații. În rest, cred că a revenit încrederea în bănci pentru finanțări, iar viitorul arată mai bine.
Bogdan Neacșu, șeful Asociației Române a Băncilor (ARB)
Ne aflăm la mai bine de 1 an de la izbucnirea acestei situații incredibile. Nu nu aveam manuale de aplicare. Și iată că am trecut mai ușor decât credeam.
Cred că și statul și companiile și băncile și-au unit eforturile astfel încât să depășim situația. Măsurile au venit la timp și s-au aplicat eficient.
A fost anul companiilor care pe lângă alte ingrediente – stat și bănci care să ajute – au reușit să se mobilizeze și să stabilizeze cursul afacerilor.
Am observat în piață câteaodată eforturi supraomenești de a păstra afacerile
Ce a mai spus șeful ARB:
@ Sistemul bancar a dat dovadă de multă reziliență și adaptabilitate. Putem spune că suntem pregătiți pentru orice fel de provocare. Cu sau făra garanțiile statului sistemul bancar poate să facă față.
@ Solvabilitatea este cea mai mare de după 2007, de 25,5% la finalul lui 2020, fără precedent în România. Băncile au înțeles să păstreze capitalul în România și să investească eficient
@ Vedem un ritm de creștere a creditării de peste 6%. Sistemul banca a reușit să contribuie la intermedierea financiară în mod eficent.
@ Ritmul de creștere a depozitelor a înregistrat evoluții aproape fără precedent. Cred căeste o probelemă de încredere, mai multă maturitate și înțelegere, un semn de însănătoșire a situației în care trăim. Poți să pătrezi economiile și să le folosești eficient, este un prim semn de însănătoșire.
@ În zona de creditare corporate, companiile au înțeles că în pandemie apar oportunități, fie au înțeles că dacă vor să conserve businessul creat trebuie să facă și investiții.
@ Cred că programele guvernamentale nu au făcut decât să dea un imbold. Statul s-a mobilizat. Aceste programe au întărit încrederea de care aveam toți nevoie.
@ Băncile au continuat rolul fundamental de a credita. Nu ne-am oprit nicio secundă. Că ne-am ajustat apetitul în creditare, că ne uităm diferit la sectoarele economice este ceva normal.
@ Nu trebuie să așteptăm să vină cineva să ne corecteze comportamentul. Cred că este bine să ne ajustăm noi înșine.
@ Marele câștig este digitalizarea și produsele noi. Va ajuta la ceea ce înseamană ajustare de rentabilitate. Costul riscului poate crește în perspectivă, dar suntem învățați.
@ Rata NP e la cel mai scăzut nivel de după 2008.
Eugen Rădulescu, director Direcția Stabilitate Financiară BNR
- Principala provocare este riscul de credit care survine pentru că sunt expuse băncile la sectoare economice vulnerabile.
- Avem incertitudini și în privința redresării economiei având în vedere valul patru al pandemiei.
- Expirarea moratoriilor pare să nu fi atras efecte negative. Ideea de moratorii pare să fi fost foarte utilă pentru debitori și pentru creditori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu