Grecia, Turcia, Italia și alte state mediteraneene au experiența secolelor de luptă cu incendiile de pădure și de vegetație uscată și totuși an de an focul scapă de sub control, în pofida avansului tehnologic și a capacității de reacție în teorie mai rapide. În Grecia, incendiile de acum n-au mai cauzat tragediile umane din 2018, însă au același factor perturbator: sate și cartiere evacuate, monumente istorice amenințate, activitate economică blocată și certuri între autorități și politicieni. Lipsa de prevenție și instruire, case construite în pădure sau la marginea pădurii, eliberarea terenurilor de uscături prin foc „revigorant“ și servicii de salvare dezorganizate și subfinanțate - celelalte state europene ar face bine să învețe lecțiile Greciei, Italiei, Portugaliei și Turciei pentru că seceta se acutizează de la an la an, iar zonele aride și uscate se extind.În incendiile de pădure din Grecia, din jurul Atenei, din 2018 au murit peste 100 de oameni. A fost o tragedie, dar nu și o surpriză. Locuințe construite înghesuit printre pini, fără planuri de evacuare, gospodării cu căi de acces limitat și serviciile de urgență lovite dur de austeritate - sunt ingredientele ideale pentru incendii de amploare și dezastre umane. Puțini experți de mediu au fost luați atunci prin surprindere. Politicienii de la conducere au dat vina pe schimbările climatice, însă cercetătorii și specialiștii au emis de mult timp avertismente an de an. O gospodărie într-o pădure cu pini bătrâni și înalți, cu multe uscăciuni, este vulnerabilă la foc. O parte dintre cei care au murit arși sau asfixiați în 2018 au fost prinși de flăcări în blocaje de trafic produse de oamenii panicați și de turiștii care încercau să fugă. Unii au refuzat să asculte ordinele de evacuare sau n-au conștientizat pericolul, deși au fost avertizați, așa cum s-a întâmplat în inundațiile mortale de anul acesta din Germania. În Grecia, incendiile de săptămâna trecută au distrus mai multe clădiri și locuințe și au amenințat complexul arheologic al primelor jocuri olimpice. Aproape 100 de focare au fost înregistrate doar joi, când mai mult de 600 de persoane din regiunea Evia au fost obligate să fugă din calea focului pe țărmul mării pentru a fi evacuate pe mare. Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că „locuințele pot fi reconstruite, copacii vor crește la loc, dar viețile umane nu pot fi înlocuite“. Ministrul justiției Kostas Tsiaras a anunțat înăsprirea pedepselor pentru incendiatori, sancțiunea maximă fiind cinci ani de închisoare. Incendierea a fost clasificată pentru prima dată ca infracțiune. De asemenea, el a asigurat că în pădurile arse nu vor mai putea fi construite locuințe, scrie Kathimerini.
În Italia, autoritățile au constatat că peste 70% din incendiile din această vară au fost cauzate de acțiuni umane, dar o contribuție semnificativă au avut-o schimbările climatice, scrie Euractiv. În ultimele săptămâni, sute de incendii de vegetație au izbucnit în peninsulă, iar unul, în Sardinia, a mistuit aproape 20.000 de hectare. Ministrul tranziției ecologice Roberto Cingolani le-a spus parlamentarilor că 60% dintre focare au pornit ca focuri intenționate, iar 14% au fost rezultatul unor acțiuni umane neintenționate (cum ar fi aruncatul unei țigări aprinse). Mai puțin de 2% au avut cauze naturale, cum ar fi trăsnetele. De asemenea, a explicat ministrul, impactul schimbărilor climatice se simte prin reducerea umidității din sol, la care se adaugă vânturile calde și uscate. Cingolani a mai spus că nu înțelege de ce oamenii ar da foc vegetației uscate deoarece astfel de practici nu aduc beneficii economice. Între timp, ploile creează probleme în nordul țării. Turcia se confruntă cu cele mai severe incendii din ultimele decenii: zeci de mii de hectare de pădure arse, 12.000 de clădiri afectate, centrale electrice în pericol și mii de turci și turiști străini fugind disperați din calea focului. Țara are o flotă de aeronave care pot lupta cu flăcările, dar acestea sunt ținute la sol de ambiția președintelui Edogan de a da întâietate la finanțare unor fundații religioase, islamiste, aflate sub protecția sa. De decenii, Asociația Aeronatică Turcă (THK), înființată de fondatorul statului turc modern Mustafa Kemal Ataturk în 1925, ajută la stingerea incendiilor de pădure, scrie Bloomberg.
Însă hidroavioanele sale Canadair CL-215 stau parcate pe un teren de lângă Ankara din 2019, când guvernul lui Erdogan a tăiat accesul asociației la finanțare. În anul următor, autoritățile au hotărât că în lupta cu focul pot fi folosite doar avioane cu o capacitate de transport de apă de cel puțin 5.000 de litri, față de 4.900 de litri cât poate duce un CL-215. Ministerul agriculturii și-a justificat decizia prin prevenirea congestionării rutelor aeriene. Apoi, lipsa de îngrijire a făcut ca avioanele să nu mai poată zbura. O bună parte din istoria sa, THK s-a bazat pe tradiționala zeciuiala plătită de turcii care sacrifică oi de sărbători „ este vorba de donații de milioane de dolari -, neprimind fonduri de la stat. Agenția colecta 60% din acești bani, dar Erdogan a pus capăt monopolului legal în 2013 și a încurajat fundațiile de caritate islamice să domine această piață. În 2015, autoritățile au interzis ca avioanele Dromader M-18, făcute în Polonia, ale asociației să participe la misiunile stingere a incendiilor și de împrăștiere a substanțelor chimice pe terenuri agricole din motive de siguranță. THK a cumparăt atunci avioane Canadair folosite cu bani de la bănci și a vândut active imobiliare pentru a-și plăti datoriile. Acum, pentru a lupta cu incendiile, Turcia a închiriat 20 de avioane și zeci de elicoptere de la state străine precum Rusia și Iran, iar Erdogan este criticat pentru modul în care gestionează o criză previzibilă.
0 comments :
Trimiteți un comentariu