La trei ani de la începerea crizei datoriilor, unii lideri ai lumii afacerilor și oficiali finlandezi se pregătesc de ieșirea țării din zona euro. Finlanda este însă una dintre cele mai puternice economii ale uniunii monetare și de aceea probabilitatea acestui scenariu este redusă, dar în urma discuțiilor s-a ajuns la planuri deloc de neimaginat, precum introducerea unei monede paralele cu euro, scrie Financial Times."Separatismul" finlandez nu este surprinzător într-o Europă în care Germania și Olanda avertizează că viitorul Greciei în zona euro este încă nesigur, iar ideea ieșirii din Uniunea Europeană prinde tot mai mult contur în Marea Britanie.
În Finlanda, majoritatea celor care au putere de decizie se opun ideii "Fixit"-ului, ieșirea țării din zona euro, mai ales când mulți dintre ei au încredere că criza se va termina.
"Am început să discutăm deschis despre un mecanism de ieșire din zona euro, însă fără a lăsa să se înțeleagă că inițiem un astfel de proces", a spus Heikki Neimelainen, directorul executiv al Consiliului de Garanții Municipale. Dar discuțiile scot la lumină planuri destul de curioase, notează FT.
Spre exemplu, Nordea, una dintre cele mai mari bănci din nordul Europei, a publicat un studiu în care analizează ce s-ar putea întâmpla în Finlanda dacă țara decide să întroducă "un sistem monetar paralel" cu cel al euro. Banca notează că, în caz de stres financiar sau economic, o economie se poate descurca mai bine dacă are mai mult de o monedă. O monedă alternativă este folositoare mai ales dacă respectiva țară are de gând să renunțe la prima, care va fi menținută în circulație suficient de mult timp pentru a permite onorarea obligațiilor vechi, evitându-se astfel defaultul tehnic.
Idei similare au fost evocate mai ales în cazul Greciei, pentru care o soluție pentru ieșirea din criză ar fi, spun unii analiști, renunțarea la euro și reintroducerea drahmei, care ar urma să se deprecieze pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei. Conceptul a fost implementat în trecut în Republica de la Weimar (1923), în fosta URSS și mai recent în unele economii emergente.
O nouă monedă n-ar fi o problemă pentru Finlanda
Pentru Finlanda, planul ar fi ca pe perioada de tranziție, noua monedă și euro să fie la paritate. Teoretic, o economie puternică precum cea finlandeză poate avea două monede în circulație într-o perioadă de trecere lungă, în care banca centrală le-ar da cetățenilor posibilitatea de a alege moneda preferată.
"Euro nu vor fi schimbați automat în noua markka. Toate depozitele, datoriile și obligațiilor vor rămâne în euro, până când deponenții își transferă fondurile în conturi denominate în markka, iar părțile contractante modifică acordurile", se arată în studiul citat.
Reversul medaliei ar fi ca investitorii să fie atrași de noua monedă, iar aceasta să se aprecieze, în condițiile în care Finlanda este considerată ca un refugiu în fața crizei. Pe de altă parte, dacă va trece prin perioade de instabilitate financiară, așa cum a făcut-o de multe ori în trecut, mica economie finlandeză s-ar putea confrunta cu retrageri masive de capital.
"O parte semnificativă din banii investiți în Finlanda în timpul erei euro vin de la investitorii care au căutat investiții sigure denominate în euro și care nu vor să-și asume riscuri asociate cu o monedă mică", se mai arată în analiza băncii Nordea.
Germania și Olanda avertizează că viitorul Greciei în zona euro nu este încă asigurat
Miniștrii de finanțe din Germania și Olanda au avertizat că viitorul Greciei în zona euro este încă nesigur, cele două state europene, gardieni declarați ai rigorii bugetare, menținând astfel presiunile asupra premierului elen Antonis Samaras (
foto
) pentru respectarea reformelor convenite, scrie Bloomberg.
"Nu s-a decis încă. Vrem ca Grecia să rămână în zona euro, dar are multe de făcut", a afirmat ministrul de finanțe german Wolfgang Schaeuble într-un interviu acordat televiziunii ZDF.
Omologul său olandez Jan Kees de Jager a declarat că Olanda "este împotriva oricărei întârzieri a măsurilor pe care Grecia trebuie să le ia". El a adăugat că Grecia trebuie să suporte costul oricărei întârzieri a programului de reforme, care nu trebuie să conducă la un al treilea plan de sprijin internațional.
Grecia a cerut extinderea cu doi ani a intervalului în care să atingă țintele bugetare impuse de creditorii externi, iar zona euro pare pregătită să-i dea acest răgaz. Cu toate că Atena a asigurat că doi ani în plus nu se vor traduce prin mai mult ajutor financiar, grupul de cercetare Open Europe a calculat că prelungirea termenului va însemna finanțare suplimentară pentru Grecia de cel puțin 28,5 miliarde euro, potrivit The Telegraph. O mică parte din bani ar putea proveni din reducerea dobânzilor împrumutului de urgență de 126 miliarde euro primit de Atena de la partenerii europeni. Cea mai mare parte a sumei va trebui asigurată de Grecia, cel mai probabil prin noi măsuri de austeritate.
0 comments :
Trimiteți un comentariu