În vreme ce stadiul absorbției fondurilor europene în exercițiul financiar 2007 – 2013 este la pământ, politicienii de la București se bat pe blana ursului din pădure – alocările pentru România în perioada 2014-2020.Reprezentarea României la summit-ul UE din 22-23 noiembrie, unde este anticipat un scandal în toată regula pentru împărțirea banilor, dar mai ales mandatul delegației române (care va fi condusă de președintele Traian Băsescu) pentru aceste discuții a stârnit, la București, o furtună, deși era de așteptat ca, dincolo de campania electorală, să existe un minim de consens pe acest obiectiv major.
Premierul Victor Ponta îl somează pe șeful statului să exprime la summit vetoul României (ceea ce ar conduce la blocarea discuțiilor pentru bugetul multianual 2014-2020), dacă i se vor reduce din sumele așteptate, în vreme ce Traian Băsescu acuză faptul că adversarii săi exportă la Bruxelles o dispută politică internă.
Noul subiect de ceartă este cu atât mai de neînțeles cu cât el nu aduce decât deservicii României și nu avantajează niciuna dintre părți. România ar fi trebuit, în aceste zile, să-și întărească alianțele la nivel european pentru a salva ce poate fi salvat, în contextul în care, pe fondul crizei majore din UE, vor exista clar tăieri în bugetul Uniunii Europene. Avem, în schimb, acuzații abia disimulate din partea premierului la adresa președintelui cum că acesta s-ar pregăti să trădeze interesul național votând un buget defavorabil României, în vreme ce șeful statului îl acuză pe șeful Guvernului de iresponsabilitate și atitudine antieuropeană.
Disputa s-a prelungit și ieri prin comunicate de presă acide venite din ambele tabere, dar niciuna dintre acestea nu face trimitere la situația de față și la faptul că, dacă România va primi mai puțini bani pe viitor, de vină este nu doar contextul european, ci și stadiul absorbției fondurilor UE din exercițiul financiar curent.
Subiectul fondurilor este foarte important pentru că România poate pierde, pe hârtie cel puțin, miliarde de euro, față de perioada de programare financiară curentă (în jur de 35 mld. euro fonduri structurale și cele destinate agriculturii).
Cel mai periculos lucru este că ultimele propuneri pentru programarea financiară multianuală 2014-2020 leagă stadiul absorbției fondurilor europene din exercițiul financiar curent de fondurile viitoare. Ideea nu este nouă, dar acum a căpătat statut oficial prin propunerea făcută săptămâna trecută de președintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy. Concret, țara care nu atinge 60% din media europeană a absorbției fondurilor destinate programării din 2007-2013 va fi „penalizată“ și ar putea primi mai puțini bani. Or, stadiul absorbției fondurilor de către România, la acest moment, este de 9,7% (1,8 mld. euro) pe fondurile structurale și de coeziune, cele care contează în cel mai înalt grad.
Ultima propunere de reducere a bugetului UE venită din partea președintelui Consiliului European prevede o tăiere de fonduri de aproape 75 mld. euro din bugetul propus de Comisia Europeană de 1.033 mld. euro pentru 2014-2020. Ar fi o reducere cu 7% față de ceea ce propune Comisia ca sumă totală a fondurilor bugetare. Doar că ea ar urma să fie operată mai cu seamă pe fondurile structurale și cele destinate agriculturii (29,5 mld. euro din fonduri structurale și 25 mld. euro din fondurile agricole) - adică fondurile care ajung în țările mai sărace ale UE între care și România. Fondurile structurale sunt alocate regiunilor din UE care au o medie a PIB sub 75% din media Uniunii Europene – ceea ce înseamnă o reducere față propunerea Comisiei de 9% pe fondurile structurale totale de care beneficiază doar 16 țări din UE și de circa 7% pe fondurile agriculturii.
Premierul a spus „nu“ acestei propuneri, prima dată joia trecută, exact după o întâlnire cu președintele Traian Băsescu în care s-a stabilit că șeful statului va reprezenta România la summit-ul UE, iar Guvernul îi va asigura expertiza pentru a susține, în deplină cunoștință de cauză, poziția României. Tot atunci, premierul a anunțat că România va merge până acolo încât își va exprima dreptul de veto asupra bugetului, iar tonul pe care șeful Guvernului făcea acest anunț părea să indice că aceasta este poziția administrației. La nici 24 de ore însă președintele a ridiculizat declarațiile premierului, iar acesta din urmă l-a somat pe șeful statului să exprime, în cadrul Consiliului, dreptul de veto (dacă bugetul va fi defavorabil României) în numele interesului național.
Sunt multe țări din UE nemulțumite de buget (unele pentru că nu se taie destul, altele pentru că se taie prea mult), dar, oficial, nicio țară nu a amenințat cu blocarea bugetului UE care dintotdeauna a fost sursă de conflict, dar și de negociere.
Indiferent cât de nemulțumită ar fi România, marja ei este limitată pentru că este o țară care primește bani de la alți membri UE (că nu știe să-i cheltuiească este vina tuturor guvernelor după 2007), în vreme ce presiuni pentru reducerea bugetului vin din țările care dau mai mult decât primesc.
Scandalul intern cu limpede ecou electoral subminează încă o dată credibilitatea României la Bruxelles și îi reduce capacitatea de manevră. Soluția rațională ar fi fost ca președintele să facă lobby pe lângă liderii de dreapta din UE, iar Guvernul (de stânga) pe lângă cei din stânga. Cea avea acum este o poziție fragmantată care poate dăuna chiar a ceea ce se invocă a fi apărat: interesul național.
Ponta: Autostrada Transilvania ar putea continua cu bani europeni
Premierul Victor Ponta consideră că șansa continuării lucrărilor la autostrada Transilvania sunt fondurile europene, autoritățile de la București încercând să negocieze includerea acestui proiect în bugetul UE pentru perioada 2014-2020.
„Când trebuia să se realizeze, în 2004, autostrada Transilvania cu 2,5 miliarde de dolari a fost o oportunitate care nu va mai veni. Finanțarea din bani europeni este pentru Coridorul IV și Coridorul IX, iar primul nu presupune același traseu cu autostrada Transilvania. În măsura în care la negocierile privind bugetul 2014 - 2020 putem să introducem și acest amplasament în finanțare europeană, șansele sunt foarte mari. Din bugetul național vom face cât a făcut și Boc, adică câte un pic, lucru care nu satisface necesitatea de dezvoltare a Transilvaniei. Marea șansă rămâne legată de modul în care negociem mecanismul financiar multianual“, a spus Ponta.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta susține că Anca Boagiu, fost ministru al transporturilor, este vinovată de blocarea POS Transporturi prin „acordarea în mod ilegal“ a contractului pentru autostrada Nădlac-Arad, astfel că „probabil va merge la DNA să explice cum a dat contractul“.
„Doamna Boagiu, această fătucă ce a fost ministrul transporturilor prin meritele sale personale și pregătirea extraordinară, este direct vinovată și, probabil, va merge și la DNA de blocarea Programului Operațional Sectorial pe Transporturi prin acordarea în mod ilegal a contractului, alături de doamna Trăilă (Cristina Trăilă, fosta șefă a ANRMAP – n.n.), pentru Nădlac-Arad unei firme pe care o știe foarte bine și pe al cărei patron îl știe foarte bine. Din cauza organizării ilegale a licitației, România are acest program pe transporturi presuspendat“, a declarat Ponta la sfârșitul săptămânii trecute.
Mediafax
0 comments :
Trimiteți un comentariu