În lipsa unui compromis, summitul UE pentru buget s-a încheiat cu un eșec, dar toți se dau câștigători. Uniunea Europeană este cel mai mare perdant

Cine-a câștigat prima bătălie pentru bugetul european? Marea Britanie, zic unii, ar fi un câștigător pentru că a reușit să câștige aliați cu greutate într-un moment în care se vorbește despre ieșirea țării din UE. Presa străină mai scrie despre Franța și Polonia, care au obținut, ca un compromis, majorarea fondurilor destinate capitolelor care le interesează cel mai mult, respectiv agricultura și dezvoltarea regională. Cum legea o face cel care plătește, nici Germania nu poate lipsi de pe lista câștigătorilor. Berlinul a reușit să-și demonstreze puterea protejând Marea Britanie și împiedicând adoptarea unui buget prea costisitor. Marele pierzător este însă UE ca întreg, care în plină criză nu a reușit să demonstreze că funcționează ca o uniune.

Discuțiile de săptămâna trecută dintre șefii de state și de guverne din UE s-au încheiat cu eșec după ce președintele Consiliului European Herman Van Rompuy a aruncat prosopul în fața alianței celor mai bogate economii europene condusă de Germania și Marea Britanie, care a refuzat să accepte un buget de 971 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, scrie The Guardian. Van Rompuy a încercat compromisul propunând informal reducerea bugetului la 940 miliarde euro, dar premierul britanic David Cameron a cerut tăieri suplimentare de 50 miliarde de euro, ceea ce ar fi dus proiectul de buget aproape de propunerea inițială a Londrei, un buget de 885,6 miliarde euro. Olanda a cerut o reducere și mai mare, de 100 miliarde euro. Nici cancelarul german Angela Merkel nu concepea să plece de la discuții fără să obțină tăieri în planul propus de Van Rompuy. Ea consideră însă că, cerând reduceri de 50 miliarde euro, Marea Britanie merge prea departe. Propunerea inițială a CE prevedea un buget de 1.033 miliarde euro.

Axa Londra - Berlin contra Bruxellesului

Dar Londra a găsit aliați în cel puțin două state, Olanda și Suedia. Ambele țări, contributori neți la bugetul UE,

s-au arătat "îngrozite" de perspectiva ieșirii Marii Britanii din UE. Ca și aceasta, Olanda și Suedia încearcă să-și protejeze rabatele, adică bani care vin înapoi de la buget pentru țările care nu beneficiază prea mult de fondurile UE, scrie The Wall Street Journal.

"Dorința noastră a fost ca Marea Britanie să stea legată de UE. Întotdeauna m-am opus ideii că aceasta se poate schimba, cum de altfel s-au opus și colegii suedezi. Au fost tot felul de discuții dacă se face bugetul fără Marea Britanie", a declarat premierul olandez Mark Rutte. În zilele care au precedat summitul, Cameron a avertizat că va bloca adoptarea bugetului dacă acesta nu respectă austeritatea impusă de unele state europene și nu satisface interesele britanice. Marea Britanie are una dintre cele mai mari contribuții la bugetul UE.

După terminarea summitului, Cameron a subliniat că țara sa nu a fost izolată, în pofida hotărârii cu care și-a apărat poziția. "De fapt am avut aliați foarte puternici, în special danezi și suedezi, în privința asigurării că sunt respinse majorările inacceptabile. Nu putem spune că am obținut ceea ce am vrut, dar am oprit ceea ce ar fi fost un acord de neacceptat", a spus premierul britanic. Privind reducerile de cheltuieli, el a insistat în special pe remunerațiile funcționarilor din instituțiile UE, de la Comisia Europeană la Parlamentul European și Curtea de Justiție.

"Mai mult de 200 dintre funcționarii UE câștigă mai mult decât mine. Bruxellesul continuă să existe ca într-un univers paralel", a spus Cameron. Poziția lui a fost susținută de Merkel, care, de altfel, a blocat orice tentativă de a-l izola pe premierul "recalcitrant" prevenind astfel, în calitate de mediator, tensionarea și mai mult a discuțiilor.

Participanții la summit au confirmat că Merkel a acționat ca și cum Van Rompuy și președintele CE Jose Manuel Barroso, cei care au condus discuțiile, au încercat să-l izoleze pe Cameron și să creeze un raport de forțe de 26 la 1 în care premierul britanic ar fi fost obligat să blocheze adoptarea bugetului. Un veto din partea Marii Britanii ar fi forțat liderii UE să negocieze în fiacare an un nou buget anual. Merkel a evitat acest scenariu.

Câștigătorii de pe frontul de Est

Dar eșecul summitului nu a făcut decât să scoată în evidență prăpastia dintre statele contributoare net și cele sărace, care primesc mai mult decât dau. Franța este un jucător-cheie în această luptă. Deși țara sa este un contributor net, președintele francez Francois Hollande a venit la summit hotărât să protejeze fondurile destinate agri­culturii, de care Franța beneficiază mai mult decât oricare alt stat din UE.

Van Rompuy a propus majorarea resurselor Politicii Agricole Comune cu opt miliarde de euro, la 372 mld. euro, fapt considerat inacceptabil de Olanda.

Reducerile propuse de președintele Consiliului au lăsat pentru infra­structură 460 miliarde euro, iar pentru controlul granițelor și imigrație 17 miliarde euro. Cele mai adânci tăieri, de cinci miliarde euro, au fost făcute pentru politică externă, care ar primi astfel 60,7 miliarde euro. Propunerea menține cheltuielile pentru personalul admi­nistrativ la 62,6 miliarde euro.

Conduși de Polonia, apărătorii finanțării UE - "prietenii coeziunii - au atras atenția că ceea ce se investește la nivel european nu se rezumă doar la bani păstrați în interiorul granițelor, în condițiile în care subvențiile UE sprijină proiecte precum oleoducte și gazoducte, poduri și aeroporturi, potrivit Bloom­berg. Grupul a obținut majorarea cu 10,6 miliarde euro a fondurilor de dezvoltare.

Președintele Parlamentului Euro­pean Martin Schulz a contrat insisten­țele țărilor bogate privind austeritatea în cheltuieli, spunând că ar fi mai ieftin pentru acestea să promoveze proiectele europene în condițiile în care proiectele din state precum Letonia și Slovenia se duc la companii din Germania și Suedia.

"Fiecare euro investit de UE atrage în medie între doi și patru euro în investiții adiționale. Bugetul UE nu este un joc în care unul câștigă și altul pierde. Apar sinergii de care beneficiază fiecare tabără", a afirmat Schulz.

Propunerea lui Van Rompuy face ca propriile proiecte ale UE privind încurajarea înființării locurilor de muncă și stimularea creșterii să fie principalii pierzători.

Negocierile privind bugetul vor fi reluate la un nou summit al șefilor de stat și de guvern, la începutul anului viitor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru