Summitul UE dedicat bugetului multianual al Uniunii (2014-2020) s-a încheiat în coadă de pește. Dar România răsuflă, deocamdată, ușurată: pericolul de a fi grav penalizată a fost eliminat pe moment. Nu va primi atâția bani cât aștepta, dar va primi mai mult decât în exercițiul financiar curent 2007-2013.Mai greu a fost de explicat la București ce s-a întâmplat la sfârșitul săptămânii la Bruxelles, acolo unde președintele Traian Băsescu a reprezentat România. Este un eșec sau un succes?
Pe fond, avem de-a face cu un eșec întrucât bugetul multianual nu a fost agreat de liderii UE. Va mai fi o întâlnire la începutul anului viitor și vor exista tăieri de cel puțin 100 mld. euro față de proiectul propus de Comisia Europeană (1.033 mld. euro), ceea înseamnă că și România va pierde bani raportat la nivelul alocărilor pe care le aștepta, de cel puțin 45 mld. euro, în creștere cu 30% față de alocările din exercițiul financiar curent, de 35 mld. euro, fonduri structurale și pentru agricultură.
La finalul summitului, anunțând rezultatele la care s-a ajuns, Traian Băsescu nu a vorbit de un succes, dar nici de un eșec: s-au făcut pași înainte.
Ponta, ironic cu Băsescu: "Omul a înfrânt!"
În țară, pe fondul campaniei electorale, premierul Victor Ponta l-a ironizat pe șeful statului și ceea ce ar fi negociat el acolo: "Omul a înfrânt!".
Ce vrea să spună această ironie? Explică tot Victor Ponta: "A negociat în sensul că nu s-a ajuns la niciun acord".
Totuși, admite șeful Guvernului, aflat într-un război neîndurător cu șeful statului, președintele a înțeles că trebuie să se consulte cu Guvernul și Parlamentul așa cum fac și ceilalți lideri europeni și așa s-a întâmplat.
"Domnul președinte Băsescu trebuie să reînvețe că Guvernul și Parlamentul nu sunt angajații domniei sale. Și a învățat de data asta. Ne-am consultat și la Bruxelles, am avut poziții comune și e înspre binele României acest lucru."
Așadar, un relativ succes pentru România, având în vedere că înainte de summit o pășteau pericole semnificative, în primul rând plafonarea majorărilor de fonduri față de exercițiul financiar curent, din motivul foarte grav și cu slabe șanse de a fi remediat în curând: slaba absorbție a fondurilor UE, sub 10% din alocările totale în exercițiul financiar 2007-2013, adică 1,8 mld. euro din totalul de aproape 20 mld. euro acordați fondurilor structurale și de coeziune.
Practic, aici este marea problemă a României: se bate pentru fonduri mai mari, dar nu este capabilă să le absoarbă nici pe cele mai mici din exercițiul financiar curent.
Presupunând totuși că va fi învățat ceva în acești ani și că va fi capabilă să absoarbă fonduri în viitor, România se poate declara mulțumită că din calea ei au fost înlăturate obstacole semnificative.
În primul rând, din textul documentului care va sta la baza discuțiilor viitoare a fost eliminat articolul care spunea că țările care nu au absorbit în exercițiul financiar curent 60% din media de absorbție la nivelul UE pot obține fonduri majorate cu maximum 15% față de alocările totale din exercițiul financiar 2007-2013. Era o prevedere țintit pentru România: ar fi primit mai multe fonduri, dar nu mai mult de 15% față de acum.
Apoi s-a revenit la 85% în care fondurile UE cofinanțează proiectele, rămânând, așadar, cofinanțării naționale următoarele 15 procente. Președintele Consiliului European Herman Van Rompuy propusese scăderea procentelor de cofinanțare UE la 75% dintr-un proiect, ceea ce ar fi însemnat un efort suplimentar pentru bugetul de stat al României (în jur de 2 mld. euro) și așa șubred, și de aici un pericol în plus de blocare a proiectelor din lipsă de cofinanțare internă.
Prefinanțările (sumele care se dau înainte pentru demararea unui proiect) rămân însă jos, la 4%, totuși ele înseamnă mai mult decât 2%, cum suna propunerea lui Rompuy. Prefinanțarea este totuși mai mică decât media de 7% din actualul exercițiu financiar.
"Problema pe care noi o aveam tot timpul era lipsa banilor autohtoni, care era o condiție de utilizare a banilor pentru cofinanțare. În ultimii ani se aude mult mai slab această problemă, pentru că România a obținut tot soiul de derogări cu privire la micșorarea contribuției proprii în utilizarea fondurilor europeni. Pentru noi devenea esențial în primul rând să ne asigurăm condițiile de cofinanțare națională la banii europeni. V-aș aduce aminte inclusiv că și în 2011, și în 2010, odată cu intrarea într-un proces puternic de restructurare bugetară, acel proces declanșat în mai 2010, tot timpul noi am obținut unele facilități, cum ar fi includerea TVA în cheltuielile eligibile, cofinanțarea până la 95% cu bani europeni prin realizarea unui top-up de 10% peste cei 85% pe care deja îi aveam. Prefinanțarea a crescut de la 6% la 9% pentru România. Toate aceste lucruri ne-au permis să avem în buget banii necesari pentru cofinanțarea proiectelor europene", avea să explice la ieșirea de la summit președintele Băsescu, citat de Mediafax.
De asemenea, TVA rămâne elibigilă în proiectul care va sta la baza discuțiilor viitoare care va trebui să examineze de unde se vor mai tăia încă 30 mld. euro din buget, față de cele 75 mld. euro "tăiate" deja de Herman Van Rompuy.
Agricultorii români vor primi sume mai mari față de ceea ce era în proiectul lui Rompuy, adică la 5,5 mld. euro cât era prevăzut se mai adaugă încă 5 mld. euro, după cum a anunțat Traian Băsescu.
Discuțiile vor fi în continuare dificile, dar, pe moment, România poate răsufla ușurată: nu este pricepută în atragerea de fonduri, dar dacă va căpăta această pricepere, ar putea avea bani de cheltuială pentru proiectele cu banii UE.
"Cred că astăzi și ieri am văzut la toți liderii politici dorința de a găsi soluții. (...) Numai așa putem rămâne loiali unei Europe unite, dacă decalajele între vechii și noii membri se vor reduce. Sunt state care contribuie cu 23 miliarde, cu 15 miliarde, cu 18 miliarde, nu-i puțin. Altor contributori mai mici li s-a cerut acum o creștere a contribuției de 85%. Nu trebuie să dăm cu pietre în contributorii neți, pentru că e criză și acolo, și în statele contributorilor neți s-au făcut amputări masive în bugete, la educație, sănătate, ordine publică", a afirmat Traian Băsescu, citat de Mediafax.
Pericolele care au fost îndepărtate
Din textul documentului care va sta la baza discuțiilor viitoare a fost eliminat articolului care prevedea că țările care nu au absorbit în exercițiul financiar curent 60% din media de absorbție la nivelul UE, pot obține fonduri majorate cu maximum 15% față alocările totale din exercițiul financiar 2007-2013. Aici România ar fi fost penalizată serios pentru că are o absorbție de sub 10% pe fonduri structurale.
S-a revenit la 85% în care fondurile UE cofinanțează proiectele, rămânând, așadar, cofinanțării naționale următoarele 15 procente. Scăderea cofinanțării UE la 75% dintr-un proiect, cum s-a propus, ar fi însemnat un efort suplimentar semnificativ pentru bugetul de stat.
Prefinanțările (sumele care se dau înainte pentru demararea unui proiect) rămân însă jos, la 4%, mai mici decât media actuală de 7%, dar mai mari decât propunerea ca ele să reprezinte doar 2% din proiect.
TVA plătită în cadrul proiectelor cofinanțate de UE rămâne eligibilă la finanțare (se propunea eliminarea eligibilității).
Agricultorii români vor primi sume duble față de ceea ce se propunea inițial, adică 10,5 mld. euro față de 5 mld. euro.
0 comments :
Trimiteți un comentariu