Vineri, Ziarul Financiar a publicat un articol bazat pe declarațiile profesorului Nicolae Dănilă, membru în consiliul de administrație al BNR legate de politica monetară. Dănilă se întreba de ce ne zbatem în starea de stagnare a economiei dacă politica monetară este așa bună. A fost pentru prima dată când un membru al CA al BNR a pus pe masa publică o asemenea temă. După apariția articolului au venit foarte multe întrebări legate de opinia lui Nicolae Dănilă, având în vedere că legea nescrisă a Băncii Naționale este ca dezbaterile să aibă loc în interiorul băncii, al consiliului de administrație, iar public pozițiile să fie unitare, fără să dea naștere la controverse. Contactat de ZF, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a răspuns la câteva întrebări:"1) Mulți dintre cei care m-au sunat m-au întrebat dacă nu cumva BNR a vrut să dea un mesaj «în întâmpinarea» ședinței din 7 ianuarie a consiliului de administrație. Întrebarea are o logică a ei. În toată lumea, foruri sau instituții importante, înaintea unor decizii, testează uneori opinia publică scoțând în față o voce din conducerea colectivă. BNR nu a folosit în nicio împrejurare o astfel de practică. Nici altă dată și nici acum.
2) A doua întrebare care mi-a fost pusă cu insistență: «Dacă un membru al conducerii colective a unei bănci centrale poate ieși în arena publică cu opiniile lui separate?»... Din câte știu eu, reguli scrise în această privință există în puține bănci centrale. În general însă, cel puțin în spațiul Uniunii Europene, nu este uzual ca membri ai consiliilor de administrație să facă declarații publice cu două-trei săptămâni înaintea unor reuniuni în care se dezbat probleme de politică monetară. Spun în general, pentru că au fost câteva excepții care... întăresc regula.
3) Apariția articolului din ZF a reaprins interesul unor jurnaliști pentru un subiect care îi preocupă de mai multă vreme: transparența dezbaterilor din CA al BNR. Într-adevăr, BNR nu publică, după ședințele Consiliului de Administrație, nici opiniile exprimate în dezbateri și nici felul în care a votat fiecare participant la ședință. În Uniunea Europeană, sunt bănci centrale care publică fie numai cum s-a votat, fie adăugând și punctele de vedere exprimate. Prea puține însă. Cele mai multe, între care și BNR, publică doar comunicate în care sunt redate deciziile adoptate și argumentația care le susține. La BNR, această practică este menținută prin hotărârea comună a consiliului de administrație.
4) Nu pot să subscriu la fraza care încheie articolul: «Spre deosebire de omologii din alte bănci centrale, membrii consiliului de administrație al BNR se feresc să-și exprime public punctele de vedere asupra politicii monetare, principala voce fiind cea a guvernatorului». Adevărul este că, în ședințele CA, guvernatorul este doar primul dintre egali, având un singur vot. Rareori se întâmplă ca opiniile să se «alinieze» și voturile să fie unanime. Nici în afara lucrărilor CA, realitatea nu este alta. Membrii CA dau interviuri, susțin conferințe publice, vorbesc în Universități, scriu articole în ziare ori în reviste.
5) Este într-adevăr necesară regândirea obiectivelor, a misiunii și a rolului BNR? Problema nu e nouă. De când a început criza, e discutată cu insistență. Mai multe voci din Banca Națională a României și în primul rând cea a guvernatorului au abordat-o pe larg, inclusiv în conferințe publice. Desigur, fie în context global, fie în context european. BNR nu își stabilește însă singură nici obiectivele, nici rolul în cadrul politicii economice. Le stabilește legea. Sigur, legea e românească, e adoptată în Parlamentul României, dar ea pleacă de la o realitate: integrarea Băncii Naționale a României în sistemul european al băncilor centrale. De altfel, nici nu poate fi schimbată legea fără avizul autorităților Uniunii Europene."
0 comments :
Trimiteți un comentariu