În Grecia, stat care intră acum în al șaselea an de recesiune, pe măsură ce șomajul a crescut, a crescut și nivelul sărăciei și numărul persoanelor care nu mai au cu ce să își cumpere alimente.Astfel, resursele parohiei părintelui Theodoros Georgiou din Atena, capitala Greciei, au devenit insuficiente pentru a hrăni 10.000 de persoane pe zi alături de celelalte biserici din oraș. Biserica Ortodoxă din Grecia susține că aceasta este cea mai mare mobilizare de a ajuta persoanele dezavantajate de după cel De-al Doilea Război Mondial, scrie The Wall Street Journal.
Într-una din dimineațile trecute, în subsolul bisericii St. Varvaras, preotul Theodoros dădea indicații voluntarilor care pregăteau sute de pachete cu alimente pentru familiile din zonă. În același timp, telefoanele de pe biroul său sunau neîncetat pentru mai multe ajutoare, tot mai mulți greci având nevoie de ajutorul bisericii pentru a-și asigura traiul zilnic.
"Noi nu rezolvăm problemele aici. Doar liniștim apele", a spus părintele Theodoros.
Însă criticii sunt nemulțumiți ca biserica nu ajută suficient. Într-o țară în care statul este aproape în faliment, iar forțele politice sunt împărțite, biserica este singura instituție puternică și stabilă. Unele persoane susțin chiar că biserica trebuie să își reconsidere contribuția nu doar în privința nevoilor spirituale ale națiunii, ci și în privința salvării sale la propriu.
"Grecii se așteaptă ca biserica să facă tot posibilul pentru a ajuta societatea grecească să își revină. Aceasta este o urgență la nivel național", a spus Aristides Hatzis, profesor de drept și economie la Universitatea din Atena.
Criticii au afirmat că biserica poate ajuta financiar țara, având în vedere că deține active imobiliare, acțiuni la companii blue-chips și obligațiuni de stat.
"Contribuția bisericii se limitează la administrarea cantinelor sociale și la distribuirea alimentelor pe care le-a primit ca donații. Aceasta este ca o picătură într-un ocean", a menționat Grigoris Psarianos, membru în partidul democrat de stânga, care face parte din coaliția de guvernământ din Grecia.
Biserica susține însă că face tot ce îi stă în putere. Nu se limitează la a da doar de mâncare săracilor, ci îi ajută și cu medicamente și cu furnizarea de servicii medicale.
"Ceea ce putem face este să ne asigurăm ca oamenii au strictul necesar pentru a avea un trai decent. Biserica nu a stat și s-a uitat cum se desfășoară criza", a spus preotul Vasilios Havatzas care se ocupă de conducerea asociației de caritate a arhiescopiei din Atena.
Biserica este al doilea proprietar de active imobiliare din Grecia, după statul elen
Însă, criticii, printre care și profesorul Psarianos, vor ca biserica să plătească mai multe taxe și să asigure salariile clericilor săi, care în prezent sunt în responsabilitatea statului.
În 1952, când Grecia încerca să se refacă după cel De-al Doilea Război Mondial și după propriul război civil, biserica și statul au ajuns la un acord. Biserica a trebuit să cedeze statului o parte din actívele sale imobiliare, iar în schimb statul elen s-a angajat să asigure salariile clericilor.
Salariile anuale ale celor 9.000 de angajați ai bisericii grecești au crescut la aproximativ 200 milioane euro. Dat fiind că Atena este nevoită să reducă cheltuielile pentru a ține în frâu datoria publică, există din ce în ce mai multe solicitări ca biserica să își plătească singură salariile. Biserica susține că este dispusă să facă acest lucru însă trebuie ca mai întâi să își majoreze veniturile.
O sursă la îndemână pentru majorarea fondurilor bisericii ar fi o mai bună gestionare a proprietăților deținute de biserica greacă. Nu se cunoaște exact valoarea activelor imobiliare pe care le are biserica, însă aceasta este al doilea cel mai mare proprietar de terenuri după statul elen, al cărui portofoliu este estimat la 300 miliarde euro.
Mai multe taxe din partea bisericii ar însemna, de asemenea, mai multe venituri la bugetul statului grec. Conform unei legi promulgate în anul 2010, Atena a majorat taxele pe care trebuie să le plătească populația pentru câștigurile aferente proprietăților comerciale.
Spre exemplu, biserica din Grecia deține plaje din apropierea Atenei, care dacă ar fi dezvoltate ar putea crește veniturile la bugetul de stat.
Reprezentanții bisericii afirmă că plătesc taxele conform legii. În anul 2011, biserica a plătit taxe de 12,6 milioane euro.
În plus, aceștia susțin că încearcă să ajute mai mult cu fonduri mai reduse. Costurile pentru alimentele, îmbrăcămintea și medicamentele donate persoanelor nevoiașe cresc, iar veniturile bisericii se reduc.
Veniturile obținute de biserica greacă din închirierea proprietăților sale au scăzut de la circa patru milioane euro în 2007, la sub două milioane euro în prezent. De asemenea, cel mai mare creditor din Grecia, Banca Naționala a Greciei, la care biserica elenă are acțiuni, nu a mai plătit dividende din anul 2008. Astfel, biserica nu a putut dispune de cinci milioane euro pe an pentru a-și finanța activitățile.
0 comments :
Trimiteți un comentariu