„Șeful Brexitului“ a ajuns la București: România lasă să se înțeleagă că nu va negocia separat cu Marea Britanie

►Peste 150.000 de români lucrează în Mare Britanie ►Volumul schimburilor comerciale între cele două țări a fost de 3,9 mld. euro în 2015 ►Excedentul comercial al României cu Regatul Unit este de aproape 1 mld. euro.

România nu sus­ține negocieri se­pa­rate în pro­ce­sul de di­vorț din­tre Ma­rea Bri­tanie și UE.

În aceeași vreme, vrea să fie în centrul deciziei – cel puțin așa a anunțat ieri guvernul după întâlnirea, la București, cu francezul Michel Barnier, nego­ciatorul-șef al Comisiei Euro­pene pentru Brexit. Bar­nier se află într-un tur­neu în UE pen­tru a afla poziția țărilor mem­­­bre în raport cu pre­­vede­rile articolului 50 din Tratatul Uni­­­u­nii Euro­pene, a cărui invo­care de către Marea Britanie va fi punctul de plecare pentru dis­cu­țiile ce se anticipează ten­sio­­nate privind părăsirea de fac­to de către britanici a UE.

„Este important ca nego­cierile ce vor avea loc între Uniunea Europeană și Regatul Unit să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre în format UE 27 și a instituțiilor europene cu privire la elementele negociate. Op­ți­unea României în ceea ce pri­vește discuțiile privind viitorul Uni­unii Europene este clară: țara noastră dorește să fie parte a nucleului de integrare euro­pea­nă având mijloacele și voința poli­tică necesare pentru a aduce valoare adăugată în această dezbatere“, a anunțat ieri guvernul. O notă care spune ceva, dar nu tot. De pildă nu spune care va fi poziția Ro­mâniei, dacă Marea Britanie nu va renunța la pretenția de a limita fluxul muncitorilor din UE pe propria-i piață a muncii în schimbul păstrării avantajului pieței unice. Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia) a anunțat deja că nu va accepta ca Marea Bri­tanie să limiteze accesul forței de muncă din UE pe piața bri­ta­nică. Dacă va impune acest lucru, atunci votul va fi pentru blocarea accesului liber al britanicilor pe piața unică. Este ceea ce se cheamă un „Brexit dur“, lucru de care multe com­panii britanice și o bună parte a partenerilor acestora se tem.

România nu a avut o astfel de poziție tranșantă, dar este evident că e interesată într-un înalt grad de turnura pe care o vor lua evenimentele. Așa cum se văd lucrurile acum, Ro­mâ­nia nu are interesul să asiste la un Brexit dur. În acest moment peste 150.000 de români lucrează în Mare Bri­tanie. La un volum al schim­burilor co­merciale între cele două țări de 3,9 miliarde de euro la nivelul lui 2015, excedentul comercial al Ro­mâniei cu Regatul Unit este de aproa­pe 1 mld. euro.

Evident că acest comerț și balanța pozitivă ar fi afectate dacă Marea Bri­tanie va pierde accesul la piața UE, limitând, automat, accesul produselor din Uniune pe piața proprie. Mai este un lucru cu totul particular pentru adminis­tra­ția de la București. România va deține în prima jumătate a lui 2019, pentru prima dată în istoria ei, președinția rotativă a Consiliului UE; adică în pe­rioada de încheiere a nego­cierilor pentru Brexit. Tonul Bucureștiului rămâne ponderat așadar, departe de stridențele altor membri ai UE: e nevoie de o viziune comună a statelor și a instituțiilor în legătură cu ele­mentele negociate.

Ce înseamnă asta vom vedea după martie 2017 când britanicii vor invoca articolul 50 din Tratatul UE care face po­si­bilă ieșirea din Uniune. Deo­cam­dată câinii războiului din ambele tabere se antrenează.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel