După cazul Argentinei, specialiștii solicită crearea de urgență a unei proceduri de faliment pentru națiuni

Litigiile dintre Argentina și fondurile spe­culative legate de intrarea țării în inca­pacitate de plată din 2001 au readus în prim-plan necesitatea elaborării unui meca­nism de regle­mentare a falimentelor statelor sub îndru­marea FMI, scrie Financial Times.

Tot mai mulți avocați și manageri de fon­duri speculative afirmă că hotărârile jude­cătorești privind cazul Argentinei arată punc­tele slabe ale modului în care sunt abordate datoriile guvernelor și susțin că a venit timpul revizuirii "mecanismului de restructurare a datoriilor suverane" propus de FMI în 2002.

Acest mecanism nu a fost pus în aplicare niciodată deoarece SUA au fost împotrivă. Dar inițiativa a început să prezinte iar interes după ce criza datoriilor din zona euro a scos în evidență deficiențele actualei abordări ad-hoc a problemei restructurării datoriilor, una contractuală.

"Cu un mecanism clar s-ar fi putut pre­veni toate tipurile de probleme din zona eu­ro", a spus Anne Krueger, fost econo­mist-șef la Banca Mondială, director adjunct general la FMI și arhitecta mecanismului de restructu­rare a datoriilor suverane.

Dezbaterea privind acest mecanism a de­venit mai aprinsă odată cu victoria neaștep­ta­tă a fondului speculativ american Elliott Asso­ciates, care a creditat Argentina, în pro­cesul contra statului sud-american.

Pledoaria fondului Elliott s-a bazat pe faptul că în convențiile încheiate cu statul ar­gen­tinian a existat o clauză obscură prin care se promitea tratament egal tuturor cre­ditorilor Argentinei. Acest lucru înseamnă că țara nu poate continua să îi plătească pe cei care dețin datorii restructurate ale statului argentinian și să îi ignore pe creditorii care nu au acceptat participarea la restructurarea datoriei.

Crearea mecanismului de restructurare a datoriilor suverane va fi o adevărată pro­vocare din punct de vedere politic. Dat fiind că acum 10 ani propunerea FMI a fost respinsă, este puțin probabil ca instituția să pre­ia din nou inițiativa fără să aibă sprijinul principalilor acționari, în special SUA.

Însă, pentru a se crea un astfel de meca­nism, Trezoreria SUA trebuie să obțină apro­barea Congresului pentru modificarea nece­sară a statutului FMI și este posibil ca acesta să nu fie de acord ca o instituție inter­națională să gestioneze procedura de faliment pentru SUA.

Dar natura supranațională a UE ar putea face ca acest mecanism să poată fi introdus mai ușor în blocul comunitar. Însă zona euro a ales, în acest sens, o abordare moderată prin includerea în convenții a unor clauze care facilitează restructurarea tuturor obligațiu­nilor suverane viitoare ale țărilor uniunii monetare.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Nita