Letonia a urmat cel mai drastic tratament de austeritate din UE, atât de dur încât i-a speriat chiar și pe economiștii Comisiei Europene și ai FMI, și s-a transformat în patru ani din cel mai mare dezastru economic european în economia cu cea mai mare creștere din Europa. De aceea, acest stat baltic cu o populație de doar două milioane de locuitori este dat adesea drept exemplu că austeritatea și creșterea economică nu se exclud reciproc.Însă prețul plătit de Letonia este enorm: rata șomajului aproape
s-a triplat de la intrarea econo miei în criză, iar din 2008 țara și-a pierdut mai mult de 5% din populație din cauza emigrării. Majorita tea celor care au plecat sunt tineri.
Creștere pe măsura declinului
Economia letonă a scăzut cu aproape o cincime în perioada 2008-2009, în contextul crizei mondiale și al în ghețării aproape totale a lichidității. Plonjonul a venit după o perioadă în care economia s-a supraîncălzit, cu creditarea și activitatea din construcții peste nivelul care ar fi putut fi susținut pe termen lung. Soluția aleasă de guvernanți pentru ieșirea din criză a fost austeritatea strictă, adică devalorizarea internă, prin care guvernul reduce cheltuielile și pune presiuni descendente pe prețuri și salarii pentru refacerea competitivității economice, scriu ana liștii portalului de analiză economică și financiară seekingalpha.com. O alterna tivă ar fi fost devalorizarea monedei. Dar economia a crescut cu 5,5% în 2011, iar anul trecut a avansat probabil cu 5,3%, cel mai rapid ritm din Europa. Deficitul bugetar a ajuns la 1,5% din PIB, nivel râvnit de multe dintre statele UE și chiar din zona euro.
Circa 30% din aparatul de stat a dispărut
Pentru a reduce birocrația, molimă care a luat amploare în anii de boom, guvernul a concediat 30% din funcționarii civili, a desființat jumătate din agențiile guvernamentale și a redus salariul mediu cu 26% într-un singur an, notează The National. Însă rezultatul este că rata șomajului a crescut de la 6,5% în 2007 la peste 16% în 2011.
Ministerele au impus reduceri de 35% ale salariilor personalului, dar pensiile și ajutoarele de șomaj au fost în mare parte cruțate. În total, reducerea cheltuielilor publice a avut o pondere de două treimi în ajustarea fiscală.
Cum peste o criză financiară gravă nu se poate trece fără ajutor financiar extern, Letonia a cerut și a primit împrumuturi de la FMI, UE și statele vecine. Fondurile promise echivalau în 2008 cu 37% din PIB-ul țării, dar gu vernul nu a utilizat decât 60% din acești bani.
La sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, Letonia a rambursat tot ce a primit de la FMI, cu aproape trei ani înainte de termenul limită stabilit cu instituția financiară internațională, deoarece se poate împrumuta mai ieftin de pe piețe. Randamentul mediu al obligațiunilor cu scadența la șase ani s-a prăbușit la 1,7%, comparativ cu 11% în cazul Greciei.
În iunie anul trecut, directorul ge neral al FMI Christine Lagarde a vi zitat Riga pentru a saluta succesul Letoniei. "Suntem aici pentru a sărbători reali zările voastre. FMI este mândru că a făcut parte din povestea de succes a Letoniei", a afirmat atunci Lagarde.
Acum însă, FMI atrage atenția că reducerea cheltuielilor sociale a fost prea mare și riscă să amplifice cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, cauza celui mai rapid val de emigrări din ultima decadă. Pe același ton, Comisia Europeană subliniază că reducerea veniturilor minime a încălcat acordurile cu UE și a fost făcută fără o cercetare mai profundă a efectelor, potrivit Bloomberg.
Letonii au învățat că este mai bine ca nemulțumirile să fie ținute sub tăcere
O ciudățenie a Letoniei este că aus te ritatea, deși dură, pare că a fost accep tată de populație, spre deosebire de Grecia, Spania sau Portugalia, țări ade-sea paralizate de proteste de stradă ma-sive. O explicație a ciudățeniei ar fi că le tonii sunt obișnuiți cu vremurile gre le, pe care le-au suportat sub ocu pație so vietică, apoi nazistă și din nou sovietică.
Ei au învățat atunci că este mai bine ca nemulțumirile să fie ținute sub tăcere. După ce țara a ieșit de sub controlul Moscovei, în 1991, uzinele învechite ale erei sovietice au fost închise, sufocând industria. Atunci economia s-a contractat cu aproape 50%.
Apoi, spre deosebire de cea mai mare parte a Europei, Letonia de astăzi nu are tradișie în activism sindical.
"Ce poți obține în stradă? Este frig și ninge. Aici este considerat rușinos ca oamenii care au salariu, oricât ar fi de mic, să facă grevă", a explicat Peteris Krigers, președintele Confederației Sindicatelor Libere, adăugând că organizarea grevelor este aproape imposibilă.
De asemenea, din Letonia lipsesc partidele politice de stânga care în alte părți s-au opus austerității și legislația rigidă care protejează locurile de muncă nivelul salariilor. Premierul leton Valdis Dombrovskis, artizanul austerității, a fost reales, nu înlăturat de la putere așa cum a fost cazul multora din omologii săi europeni.
"Lecția pe care Letonia o dă este că nu este nicio lecție"
Austeritatea a calmat piețele, când țara era pe cale să intre în faliment, iar revenirea creșterii economice facilitează accesul guvernului și afacerilor private la finanțare. Iar reducerea salariilor, atât la stat cât și în sectorul privat aduce un plus de competitivitate forței de muncă din Letonia. Odată cu creșterea exporturilor, companiile au început să reangajeze.
Oamenii de afaceri laudă strategia guvernului, dar nu cred că aceasta ar funcționa în altă parte.
"Poți face astfel doar într-o țară care poate îndura o durere mare și are o piață a muncii cu o flexibilitate dramatică. Lecția pe care Letonia o dă este că nu este nicio lecție", a afirmat profesorul Morten Hansen, șeful departamentului de economiei din Riga al Școlii de Economie Stockholm.
Câștigul economic adus de reforme face ca 31% din populația Letoniei să se confrunte cu "lipsuri materiale severe", se arată într-un raport al Eurostat. Doar în Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, proporția este mai mare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu