Proiectul uniunii bancare europene, pus anul trecut pe masă de UE ca element im portant în strategia de luptă cu criza financiară, este deja în pericol din cauza complicațiilor tehnice și a faptului că unele guverne s-au răzgândit, scrie The Wall Street Journal.Problemele au ieșit în evidență la o întâlnire de săptămâna aceasta a unor oficiali de rang înalt din ministerele de finanțe din zona euro și riscă să submineze angajamentele liderilor uniunii monetare de a lua din povara care apasă pe guverne permițând fondului de salvare al zonei euro, ESM, să capitalizeze direct băncile cu probleme.
Însă conducerea fondului a avertizat că injecțiile directe de capital în bănci ar epuiza capacitatea de finanțare a fondului mai rapid decât ar face-o finanțarea guvernelor - rolul principal al ESM, potrivit unor surse apropiate situației. Fondul are o capacitate de creditare de 500 miliarde euro.
În același timp, unele guverne caută să limiteze riscurile pentru ESM. Țările mai bogate, inclusiv Germania, insistă că guvernele ar trebui să rămână responsabile pentru o parte din ajutorul direct acordat băncilor pentru a putea acoperi astfel orice pierdere inițială din aceste investiții.
Noua atitudine contrastează cu angaja mentele inițiale de a întrerupe "cercul vicios" care leagă finanțele unui guvern de sănătatea sistemului bancar. Salvarea costisitoare a băncilor a împins Irlanda spre un bailout internațional și riscă să aducă Spania, o economie mult mai mare, în aceeași situație. Liderii zonei euro au promis să stabilească un sistem de supraveghere bancară care să acopere toată uniunea monetară.
În acest mecanism Banca Centrală Europeană ar avea rolul principal. Când sistemul va fi pus la punct, ESM va putea recapitaliza direct băncile. Astfel, guvernele cu probleme financiare vor evita falimentul în care ar ajunge dacă ar împrumuta bani pentru salvarea băncilor. În schimb, ESM va deveni acționar direct la instituțiile salvate, ceea ce va colectiviza riscurile la nivelul întregii zone euro.
Țările bogate ezită să-și asume responsabilitatea pentru problemele vecinilor
Dar Germania, Olanda și Finlanda ezită acum să-și asume responsabilitatea pentru băncile vecinilor, în special pentru așa-nu mitele "active moștenite" - împrumuturi cu potențial periculos făcute înainte ca BCE să preia rolul, anul viitor, de supraveghetor al sistemului bancar. "Nu ne place ideea schim bării regulilor la mijlocul jocului", a declarat premierul finlandez Jyrki Katainen.
El a adăugat că nu este "entuziasmat" legat de recapitalizarea directă a băncilor care au probleme cu "activele moștenite".
Gestionarea acestor active a fost punctul central al discuțiilor dintre oficialii zonei euro. Aproape toți oficialii au căzut de acord că guvernele trebuie să se asigure că băncile au suficient capital pentru a respecta noile reglementări internaționale, care cer un raport de 4,4% între capitalul principal (Core Tire 1) și activele cu risc. Dacă va fi necesar, la acest nivel al capitalui se va ajunge obligând investitorii privați să suporte pierderi.
"Investitorii și proprietarii băncilor trebuie să fie în prima tranșee a responsabilității pentru băncile cu probleme. Aceasta ar trebui să fie regula normală și doar în cazuri excepționale ar trebui să poată fi folosiți banii publici", a mai spus Katainen. Dar dacă astfel nu este găsit suficient capital, guvernele vor trebui să intervină cu bani. Statele cu economii mai slabe se opun unui nivel ridicat al implicării guvernelor, avertizând că "dacă există un astfel de angajament, nu va fi tăiată niciodată legătura dintre bănci și guvrene", a afirmat una din sursele citate.
Miniștrii de finanțe vor discuta din nou despre recapitalizarea băncilor pe 21 ianuarie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu