Borza a lichidat Institutul Lemnului și a vândut terenul unor iranieni

Știrea a fost publicată vineri, 8 martie 2013, 01:27 în categoria

Borza a lichidat Institutul Lemnului şi a vândut terenul unor iranieni Institutul Național al Lemnului, companie aflată în portofoliul AVAS, se află în faliment din 2011.

Institutul Național al Lemnului, care încă din perioada interbelică a proiectat aproape tot ce s-a dezvoltat în România în materie de mobilier și prelucrarea lemnului, a fost în mare măsură lichidat după ce o bună parte din terenul fostului sediu a fost vândută către doi oameni de afaceri iranieni care dețin mai mulți dealeri auto.

Institutul a intrat în faliment în vara anului 2011, având datorii de aproape 20 mil. lei (4,7 mil. euro), iar lichidator a fost desemnată firma Euro Insol, condusă de către Remus Borza, avocatul de numele căruia se leagă în prezent și viitorul gigantului Hidroelectrica.

"Irmex S.A.Brăila a cumpărat suprafața de 6.700 de metri pătrați la 2 milioane de euro. Contractul a fost încheiat pe 20 februarie 2013. Pentru diferența de 7.300 de metri pătrați con­trac­tul va fi încheiat în primele 10 zile din martie", a precizat Borza.

Firma Irmex deține un dealer Suzuki din Brăila și este controlată de că­tre oamenii de afaceri iranieni Rouzbeh și Ali Madadi, care dețin și grupul Rădăcini, cu afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro din comercializarea mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Citroën și Suzuki. Activele Institutului, și anume un teren de 15.700 de metri pă­trați situat pe strada Fabrica de Glucoză numărul 7, aproape de intersecția cu strada Barbu Văcărescu, au fost scoase de anul trecut la vânzare pentru un preț de pornire de 4 mil. euro, echivalentul a 257 de euro/metrul pătrat. Niciun ju­cător din industria lemnului nu a preluat însă lotul situat în cea mai activă zonă a Capitalei din punctul de vedere al dezvoltării imobiliare, unde prețurile sunt de circa 700-1.000 de euro/metrul pătrat pentru loturile cu coeficienți urbanistici care permit realizarea unor clădiri cu cel puțin opt-zece etaje.

Borza nu a precizat ce regim urbanistic are terenul până la închiderea ediției, iar reprezentanții Irmex nu au făcut declarații cu privire la planurile de construcții pentru terenul cumpărat. În apro­piere, grupul Porsche a vândut anul trecut showroom-ul din Aviației pe care urmează a fi dezvoltată o nouă clădire de birouri.

Ce înseamnă această lichidare pentru industria lemnului? "Institutul Lemnului a făcut toată documentația pentru tot ce s-a dezvoltat în România, (în industria mobilei și de prelucrare a lemnului - n.red.) inclusiv pentru companiile străine", a spus Aurica Sereny, președintele Asociației Produ­că­torilor de Mobilă din România (APMR).

Zona Barbu Văcărescu - Floreasca, în care se afla și sediul Institutului Național al Lemnului, se dezvoltă cel mai important pol de birouri din București. În perimetrul încercuit se află terenul preluat de iranieni

Exporturile de lemn prelucrat în formă primară depășesc în prezent un miliard de euro, potrivit calculelor ZF, fiind peste nivelul livrărilor de mobilier pe piețe externe.

În ultimii ani, în special în perioada boom-ului imobiliar, o serie de fabrici de mobilier precum Mobstrat Suceava sau Libertatea Cluj au fost închise pentru a face loc unor proiecte de malluri sau centre de afaceri.

"Institutul Lemnului era avangarda industriei mobilei și a jucat un rol extraordinar în dezvoltarea acesteia", afirmă un producător cu vechime din industria lemnului, care a dorit să-și păstreze anonimatul. "Dacă ar fi o strategie generală vizavi de dezvoltarea sectorului de mobilă, ar fi nevoie de dezvoltarea acestui institut. Resurse avem, dar trebuie valorificate și în interesul economiei românești", a mai spus aceasta.

La sfârșitul anilor '90, în cadrul in­sti­tutului lucrau circa 450 de persoane, iar bilan­țul companiei era pozitiv, înre­gistrând profit. În 2009 în cadrul institu­tu­lui mai lucrau 50 de angajați, iar cifra de afaceri se ridica la jumătate de milion de euro.

În 2008 Institutul Național al Lem­nu­lui se afla pe o listă de 75 de companii pe care AVAS intenționa să le priva­tizeze, dar acest pas nu a mai avut loc.

"În anii '90 eram a șasea țară pro­du­că­toare și exportatoare de mobilă din Euro­pa. Au dispărut fabrici de plăci, străi­nii au concesionat păduri, iar indus­tria s-a subțiat", mai spune antreprenorul.

El explică faptul că industria românească de mobilă se sprijină acum pe cea a plăcilor, controlată în prezent de jucători străini, din Austria și Turcia, iar provocarea ultimilor ani a fost determinată de majorarea prețurilor "mai mult sau mai puțin justificată".

Zona Barbu Văcărescu - Floreasca, în care se afla și sediul Institutului Național al Lemnului, a devenit cel mai important pol de birouri din București, dar și din țară, cu imobile cu fațadă de sticlă în care își au sediul firme de consultanță, bănci sau companii IT. Fără industrie însă, fie metalurgică, auto sau de mobilier, toată această dezvoltare care modifică perspectiva Capitalei se poate dovedi un castel de nisip.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristi Moga

0 comments :

Trimiteți un comentariu