Ciprul ar putea introduce o „taxă specială de solidaritate“ pe veniturile din dobânzi și ar strânge 4,5 miliarde de euro din privatizări pentru a finanța propriul pachet de salvare în timp ce-și va restructura cu 20% sectorul bancar supradimensionat, inclusiv prin vânzarea subsidiarelor băncilor cipriote din țări precum România, a declarat guvernatorul băncii centrale cipriote.Guvernatorul Panicos Demetriades a respins într-un interviu acordat The Wall Street Journal măsuri mai radicale precum forțarea deținătorilor de conturi la băncile cipriote să suporte pierderi pentru a salva sectorul bancar.
Reprezentanți ai troicii creditorilor internaționali UE, FMI și BCE s-au întâlnit ieri la Nicosia pentru a negocia un program de bailout pentru Cipru în condițiile în care guvernul a anunțat că va rămâne fără resurse financiare nu mai târziu de luna mai. Zona euro s-a angajat să elaboreze un pachet de finanțare până la sfârșitul acestei luni.
Volumul ajutorului discutat este de aproximativ 17 miliarde euro, aproape cât PIB-ul anual al țării, și din această cauză creditorii se tem că Ciprul nu-și va putea rambursa împrumuturile. Discuțiile se axează pe reforme care să facă mai eficiente structurile administrative ale țării, o schemă amplă de privatizare și participarea țării la o inițiativă de a introduce o taxă pe tranzacțiile financiare, notează Deutsche Welle.
Salvarea Ciprului va presupune pomparea masivă de capital în bănci, dar Germania, Finlanda și alte câteva state din zona euro se tem de costurile politice pe care le-ar aduce sprijinirea unui sistem bancar care adăpostește în depozite fonduri de miliarde de euro provenite din Rusia.
Pentru a calma îngrijorările, Ciprul a acceptat să se supună unui audit independent al mijloacelor prin care controlează spălarea de bani prin băncile sale. Opțiuni de salvare mai radicale precum forțarea deponenților să suporte pierderi întâmpină o opoziție dârză atât în Cipru, cât și în afara țării, deși o astfel de variantă este susținută de Germania.
Fără soluții extreme
Demetriades respinge și el o astfel de idee și s-a opus alternativei impozitării retroactive a oricărui depozit care depășește 100.000 de euro. „Orice este retroactiv ar echivala cu fraudarea oamenilor“, a spus el.
Deponenții neliniștiți își retrag deja economiile din băncile cipriote. Potrivit datelor BCE, depozitele companiilor și ale gospodăriilor au scăzut cu 2,1% în ianuarie, pe măsură ce ideea pierderilor impuse deponenților s-a conturat.
„Taxarea cu 10% a veniturilor din dobânzi ar genera o sumă substanțială de bani pentru guvern, circa 150 mil. euro pe an“, a spus Demetriades.
Impozitul s-ar aplica pe trei ani, intervalul în care Ciprul s-ar afla sub imperiul programului de bailout. Dar această măsură ar afecta unul dintre principale avantaje competitive ale sectorului financiar cipriot, taxele reduse. Băncile au însă nevoie de aproximativ nouă miliarde de euro.
O modalitate de a reduce necesarul de capital este restructurarea sistemului bancar ale cărui active depășesc ca valoare de șapte ori mărimea economiei. „Reducerea mărimii sistemului bancar cu 20% în următorii 3-5 ani este ceva ce se poate realiza“, a menționat guvernatorul. Măsurile propuse de el includ fuzionarea subsidiarelor grecești ale băncilor cipriote într-o singură entitate în Grecia și „consolidarea sau vânzarea subsidiarelor din alte țări precum Rusia, Ucraina, România, Malta și Marea Britanie“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu