Statul turc va garanta în premieră finanțarea privată a megaproiectelor de infrastructură, asociate de critici cu fapte de corupție

Turcia va oferi în premieră garanții de stat companiilor private pentru finanțarea marilor proiecte de infrastructură contractate de stat ca parte a planurilor guvernului Erdogan de a aduce economia țării în rândul primelor zece ca mărime la nivel mondial până în 2023, scrie The Wall Street Journal. Proiectele monumentale de construcții din Turcia sunt adesea aso­ciate cu oa­meni de afaceri apro­piați politicie­ni­lor de la conducere și cu fapte de corupție.

Noua politică a guvernului permite Trezoreriei să preia datorii ale companiilor implicate în pro­iec­te de infrastructură licitate de stat care costă minimum un miliard de lire tur­cești (469 de mi­lioane dolari).

Măsura face parte din promi­siu­nea premierului turc de a „face tot ce este necesar“ pentru a realiza investițiille de 400 de miliarde de dolari cu care guvernul speră să trans­forme economia turcă într-una din cele mai mari zece ale lumii. Turcia se află pe locul 17 la nivel mondial în funcție de mărimea PIB-ului.

Dar unii economiști și foști oficiali guver­namentali sunt sceptici și avertizează că decizia privind garantarea împrumuturilor ame­nin­ță să submineze disciplina fiscală, una dintre cele mai mari realizări ale partidului de guvernământ din Turcia, AKP, de la venirea la putere în 2002.

Construcțiile și corupția

Șefi din companii de construcții din Turcia implicate în construcția unui nou aeroport care va deservi Istanbul, unul dintre cele mai mari astfel de proiecte din lu­me, și a unui nou pod peste strâm­toarea Bosfor au fost arestați anul trecut în ampla investigație de co­rup­ție în urma căreia au fost reținuți și fii de miniștri.

Una din companiile din consorțiul care a câștigat anul trecut licitația pentru aeroport, cea mai mare din istoria Turciei, este Cengiz Insaat, condusă de Mehmet Cengiz. Managerul face parte alături de unul din fiii lui Erdogan dintr-un board al unei organizații caritabile la o uni­versitate care poartă numele lui Erdogan. De asemenea, omul de afaceri provine din orașul de baștină al premierului turc.

Numele lui Cengiz a apărut pe o listă a celor propuși pentru o a doua rundă de interogatoriu, dar audierile nu au mai avut loc pentru că poliția a refuzat să se supună ordinelor procurorilor, scria în decembrie publicația turcă Radikal, citată de Bloomberg.

Disciplina fiscală

Venirea la putere a partidului lui Erdogan în 2003 a pus capăt unui deceniu de guvernare a unei coaliții instabile. Guvernul AKP a respectat cu strictețe un program de împrumut al FMI. Sub Erdogan datoria Turciei a scăzut la 35% din PIB anul trecut de la 74% în 2002. De asemenea, deficitul bugetar a scăzut până la 1,2% din PIB anul trecut de la 11,9% în timpul crizei economice din 2001.

„Noua politică pune capăt disciplinei fiscale în Turcia“, a declarat Hakan Ozyildiz, fost oficial  al Trezoreriei pentru Wall Street Journal. „Pentru prima dată în istoria noastră, statul își poate asuma datoria sectorului privat. Aceasta este o problemă mai mare decât pierderile publice de dinainte de criza din 2001“, a adăugat el.

„Pasul înapoi față de măsurile de reducere a garanțiilor Trezoreriei este un eveniment negativ“, avertizează și Fatih Keresteci, strateg la HSBC Istanbul.

Noul aeroporturt al Istanbulului, noul pod peste Bosfor și autostrada Istanbul – Izmir, proiecte în desfășurare, au prețuri totale de licitație de 25 miliarde euro, conform publicației turcești Today’s Zaman. Responsabilitatea financiară pentru proiecte precum cele trei ar putea teoretic să fie preluată de Trezoreria statului în cazul în care circumstanțe neprevăzute ar face ca acestea să eșueze, potrivit ziarului turc.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniela Stoican