Aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea TVA în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează clawback este neconstituțională, motivează Curtea Constituțională."Contribuția trimestrială reprezintă, așadar, un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit", explică Curtea Constituțională (CC) în motivarea deciziei sale din 5 februarie privind admiterea excepției de neconstituționalitate referitoare la Ordonanța de Urgență a Guvernului 77/2011, completată prin OUG 110/ 2011.
Curtea Constituțională a constatat că, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională, urmând ca excepția de neconstituționalitate să fie admisă sub acest aspect.
Prin încheierea din 22 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul 5.121/2/2012, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Comercială "Labormed Pharma" - SA cu sediul în București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a unor notificări comunicate în temeiul art.31 din OUG 77/2011.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, următoarele: 1. Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 77/2011 impun în mod nediferențiat tuturor contribuabililor vizați de acest act normativ obligația de a plăti o taxă calculată asupra unei valori - consumul total de medicamente - care include între altele și consumul de medicamente din cadrul unor programe naționale la care respectivii contribuabili nu participă în nicio modalitate, ceea ce contravine art.16 alin.(1) din Constituție, precum și principiului justei așezări a sarcinilor fiscale.
Din prevederile criticate rezultă că taxa de clawback se datorează pentru consumul total de medicamente, generat atât de consumul de medicamente cuprinse în programele naționale de sănătate, cât și de consumul de medicamente care nu formează obiectul unor astfel de programe.
2. Astfel cum rezultă din cuprinsul art.31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2011, baza de calcul al contribuției datorate în temeiul acestui act normativ cuprinde și valoarea consumului de medicamente comercializate de un anumit contribuabil, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Or, această valoare este egală cu valoarea decontată, în funcție de categoria din care face parte medicamentul, iar prețul de referință, precum și prețul de decontare se stabilesc prin raportare la prețul de vânzare cu amănuntul, în structura căruia nu intră doar prețul de producător.
Taxa de clawback se constituie într-o taxă aplicabilă, între altele, asupra unei alte taxe, respectiv taxa pe valoarea adăugată. Astfel, prin intermediul taxei instituite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2011 se ajunge la suprataxarea unei valori care are "statut de sumă colectată" cu titlu de taxă pe valoare adăugată - mai exact la suprataxarea acelei părți a nivelului consumului avut în vedere de art.1 din aceeași ordonanță de urgență, care este reprezentată de sumele înregistrate cu titlu de taxă pe valoare adăugată. Or, această împrejurare este contrară principiului justei așezări a sarcinilor fiscale instituit de art.56 alin.(2) din Constituție, care trebuie interpretat în sensul că un contribuabil poate fi obligat să suporte numai sarcini fiscale aferente
propriei activități ori unor beneficii proprii.
3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2011 este contrară art.115 alin.(4) și (6) din Constituție, deoarece, în cazul de față, situația extraordinară și urgența sunt doar proclamate în preambulul ordonanței de urgență, fără a fi motivate și fără a fi precizat vreun element cuantificabil, obiectiv, prin care să se demonstreze felul în care ar fi perturbată funcționarea sistemului de sănătate prin neemiterea acestei ordonanțe, neprecizându-sa nici de ce o asemenea reglementare este urgentă și nu poate fi amânată.
Totodată, se arată că, prin obiectul de reglementare, ordonanța de urgență criticată afectează "regimul juridic al îndatoririlor constituționale", respectiv al așezării juste a sarcinilor fiscale.
4. Se mai susține că sunt încălcate prevederile constituționale ale art.34 și art.44 alin.(1) și (2), sens în care arată că obligația de plată a contribuției stabilite prin art.31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2011 este o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor în sensul art.1 paragraful 2 din Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Cadrul legislativ a avut carențe încă de la începutul instituirii acestei
taxe, respectiv incoerența autorităților sau comunicarea defectuoasă a informațiilor referitoare la cuantumul acestei taxe de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate către plătitorii taxei de clawback.
Modul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate a interpretat legislația este total imprevizibil, iar notificările atacate prin cererea introductivă conțin elemente eronate, a căror posibilitate de verificare concretă nu se află la dispoziția contribuabililor.
Or, prin reglementarea care impune o sarcină disproporționată, statul provoacă sau impune retragerea medicamentelor din listele de compensare sau retragerea unor producători de pe piață, ceea ce încalcă și dreptul la ocrotirea sănătății.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, arată următoarele: - în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art.115 alin.(4) și (6), consideră că aceasta este neîntemeiată, întrucât intervenția legislativă sub forma adoptării unei ordonanțe de urgență este justificată, fiind determinată de necesitatea satisfacerii unui interes public, constând în asigurarea accesului neîntrerupt al populației la medicamente, neadoptarea unor măsuri în procedură de urgență fiind de natură să conducă la imposibilitatea desfășurării corespunzătoare a activităților din domeniul sanitar; în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art.16 alin.(1) din Constituție, aceasta este întemeiată, având în vedere că, așa cum reiese din mecanismul de calcul al contribuției instituite de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2011, procentul de contribuție datorat este identic pentru toți contribuabilii, deși aceștia se regăsesc în situații diferite, în sensul că nu toți producătorii de medicamente participă la programele naționale de sănătate; referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art.56 alin.(2) din Constituție, apreciază că se susține argumentul autoarei excepției de neconstituționalitate, în sensul că taxa de clawback se constituie într-o taxă aplicabilă, printre altele, asupra unei alte taxe, și anume celei pe valoarea adăugată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României 680 din 26 septembrie 2011, însă din criticile autoarei excepției reiese că, în realitate, acestea vizează în mod concret dispozițiile art.31 alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2011, astfel cum a fost completată prin art.I pct.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.110/2011 pentru modificarea și
completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.860 din 7 decembrie 2011.
Textul art.31 alin.(5) are următorul cuprins: "(5) Prin valoarea vânzărilor, în sensul alin.(1)-(3), se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic deasigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art.16 alin.(1) care dispun că "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", ale art.34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, ale art.44 alin.(1) și(2) referitoare la ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate, ale art.56 alin.(2) potrivit cărora "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale" și ale art.115 alin.(4) și (6) privind regimul ordonanțelor de urgență. De asemenea, sunt menționate dispozițiile art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, precum și ale art.1 paragraful 2 din Protocolul adițional nr.1 la
Convenție, referitor la protecția proprietății.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a constat: I. Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății au mai format obiectul controlului de constituționalitate, raportat la critici și prevederi constituționale și convenționale similare, sens în care este Decizia nr.1.007 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.878 din 21 decembrie 2012.
II. Distinct de cele reținute în decizia menționată, în ceea ce privește critica autoarei prezentei excepții de neconstituționalitate referitoare la faptul că formula de calcul privind taxa de clawback include și taxa pe valoarea adăugată, Curtea Constituțională reține că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului 77/2011, și în mod special cele referitoare la modul de calcul al contribuției respective, au fost modificate și completate astfel: - prin Ordonanța de urgență a Guvernului 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.860 din 7 decembrie 2011, s-a introdus art.31, care prevede, printre altele, la alin.(5) că "prin valoarea vânzărilor (...) se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată"; - Ordonanța Guvernului 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.611 din 24 august 2012, care la art.7, din secțiunea a 2-a - Reglementări privind contribuția trimestrială prevăzută de Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și de Ordonanța de urgență a Guvernului 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, prevede în mod explicit că formula de calcul nu include și taxa pe valoarea adăugată, revenind la soluția legislativă anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului 110/2011.
Având în vedere cele statuate anterior, precum și modificările legislative intervenite în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului 77/2011, Curtea reține următoarele: În speța dedusă judecății, pe lângă argumentele prezentate de autoarea excepției de neconstituționalitate și reținute în Decizia nr.1.007 din 27 noiembrie 2012, ale cărei considerente sunt valabile și în prezenta cauză, pe de o parte, sunt criticate, în mod expres, dispozițiile art.31 alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului 77/2011, astfel cum au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului 110/2011, iar, pe de altă parte, notificările au ca temei legal tocmai dispozițiile art.31 din Ordonanța de urgență a Guvernului 77/2011, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului 110/2011.
Curtea Constituțională observă că dispozițiile alin.(5) al art.31 stabilesc, în mod expres, că prin valoarea vânzărilor, în sensul celor reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2011, se înțelege valoarea medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată.
Contribuția trimestrială reprezintă, așadar, un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.
Curtea constată că, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională, urmând ca excepția de neconstituționalitate să fie admisă sub acest aspect.
Astfel, CC a decis, în 5 februarie, admiterea excepției de neconstituționalitate, ridicată de Societatea Comercială "Labormed Pharma" - SA, cu sediul în București, în Dosarul 5.121/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și constată că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art.31 alin.(5) al Ordonanței de urgență a Guvernului 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, este neconstituțională.
Decizia este definitivă și general obligatorie, fiind publicată în Monitorul Oficial 100/20 februarie 2013.
0 comments :
Trimiteți un comentariu