Investitorii în obligațiuni reduc dependența Europei de Est de FMI și scad presiunea pentru reforme

Știrea a fost publicată miercuri, 6 martie 2013, 19:25 în categoria

Investitorii în obligaţiuni reduc dependenţa Europei de Est de FMI şi scad presiunea pentru reforme Investitorii în obligațiuni inlocuiesc FMI la finanțarea unora dintre țările îndatorate puternic din Europa de Est, reducând astfel presiunea asupra acestora pentru implementarea de reforme, potrivit unei analize Bloomberg.

Ungaria, România, Serbia și Ucraina au profitat de costurile scăzute de finanțare și au vândut titluri de 7,25 miliarde de dolari în ultima lună, situație care le-a permis să respingă condițiile FMI pentru împrumuturi.

Cu randamente de până la 7,6%, instrumentele financiare au atras investitorii în căutare de câștiguri mai mari decât media de 4,7% pentru obligațiunile în dolari ale piețelor emergente.

Emisiunile de obligațiuni permit fostelor țări comuniste să obțină finanțare fără să accepte disciplina bugetară cerută de acordurile de împrumut cu FMI. Datoria țărilor din regiune atrage investitorii interesați de profituri mai mari, ca urmare a dobânzilor apropiate de zero ale băncilor centrale și politicilor neconvenționale de relaxare monetară din țările dezvoltate.

"Vedem câteva țări ale căror politici economice se înrăutățesc, iar piața nu le pedepsește. În actualul climat de lichiditate abundentă, rolul de stabilitate adus de FMI și alte instituții financiare internaționale este mai puțin important, întrucât investitorii caută cu disperare randamente", a declarat, în februarie,Viktor Szabo, care participă la administrarea unor active de 11,8 miliarde de dolari la Aberdeen Asset Management, din Londra.

Investitorii își asumă riscuri cumpărând obligațiuni în dolari ale țărilor cu politici considerate de FMI nesustenabile în privința reducerii deficitelor fiscale.

Absența unor "politici de corecție" lasă Ucraina "vulnerabilă la șocuri", potrivit unui raport din februarie al FMI. Ungaria, cu cel mai ridicat nivel de îndatorare dintre țările estice ale UE, a respins cereri pentru reducerea cheltuielilor.

Serbia s-a împrumutat concomitent negocierilor cu FMI, iar România a emis obligațiuni investitorilor străini în timp ce i se cerea să accelereze vânzarea de active ale statului.

"Avantajul a trecut din nou la emitenți pentru momentm, care își permit să ignore FMI și lista de cerințe a instituției internaționale. Este extrem de periculos", a declarat Chris Weafer, analist la Sberbank Investment Research, divizie a celei mai mari bănci din Rusia.

Finanțările FMI au ajutat țările cu probleme să-și revină în contextul crizei. De la începutul anului 2008, FMI și-a asumat 143 de angajamente noi, însumând 638 miliarde de dolari. Din acest total, fonduri de peste 164 miliarde de dolari au fost împrumutate. Printre cele 44 de țări cu împrumuturi în prezent, Columbia, Mexic și Polonia au linii de credit neaccesate totalizând 110 miliarde de dolari, potrivit datelor FMI de la sfârșitul lunii ianuarie.

Un purtător de cuvânt al FMI a refuzat să comenteze, la sfârșitul lunii februarie, referitor la impactul emisiunilor de obligațiuni asupra relației Fondului cu statele care ar putea avea nevoie de sprijin financiar.

Oficiali din Ungaria au început pe 28 ianuarie o serie de întâlniri cu investitorii în SUA, pentru prezentarea ofertei unei emisiuni de obligațiuni. În aceeași zi, FMI a publicat un raport despre Ungaria în care afirma că "pe baza actualelor politici, activitatea economică este estimată să stagneze în acest an". Două zile mai târziu, premierul ungar, Viktor Orban, anunța la Bruxelles că Budapesta punea capăt încercărilor de a obține un acord cu FMI, după un an de dispute legate de independența băncii centrale și cheltuielile statului.

Cu o datorie de 99 miliarde de dolari, 79% din PIB, Ungaria a vândut pe 12 februarie primele obligațiuni în monedă străină din aproape doi ani, împrumutând 3,25 miliarde de dolari la randamentul minim record de 4,2% pentru titlurile pe cinci ani. Vânzarea de obligațiuni a demonstrat că Ungaria se poate finanța și fără FMI, a spus Orban la momentul respectiv.

Ucraina, cu o datorie de 36,8% din PIB, a împrumutat în februarie 1 miliard de dolari, cu scadență în 2022, la randament de 7,625%, în scădere de la 9,25% în iulie anul trecut. Până în prezent, randamentul a coborât la 6,92%.

"Împrumuturile mai ușoare pe piețele financiare iau presiunea de pe aceste guverne să deruleze reforme structurale sau să intre în programe cu FMI. Țările cu politici slabe și datorie externă mare, precum Ungaria și Ucraina, au o probabilitate mai redusă de îmbunătățire a bonității și vor rămâne vulnerabile la o înrăutățire a condițiilor din piață", a declarat în februarie Alexander Moseley, manager de portofoliu la Schroders, din New York.

România a împrumutat de la FMI și alte instituții internaționale 20 de miliarde de euro în 2009-2011, în contextul crizei financiare globale, însă a tratat ca preventiv acordul de finanțare pe care îl are în prezent. România nu a tras bani din actualul acord, de 5 miliarde de euro, încheiat în 2011. Fondul cere României să vândă pachete minoritare de acțiuni la companiile de gaze naturale și energie nucleară.

Guvernul României a împrumutat la mijlocul lunii februarie 1,5 miliarde de dolari prin obligațiuni pe zece ani, la un randament minim record de 4,5%. Randamentul se situa marți la 4,46%.

Experiența României arată că FMI nu este un remediu financiar, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului ungar la postul de televiziune M1.

"România a obținut un împrumut stand-by și tot a fost nevoită să vândă obligațiuni, dar la ce condiții a trebuit România să se supună?", a afirmat el.

În cazul Serbiei, FMI a suspendat un împrumut de 1,3 miliarde de dolari în februarie anul trecut, după ce guvernul de la acea vreme nu a respectat țintele fiscale.

Serbia poate atrage investitori în obligațiuni și fără sprijinul FMI, a declarat în ianaurie ministrul de Finanțe, Mladjan Dinkic. O lună mai trâziu, guvernul a emis obligațiuni pe șapte ani de 1,5 miliarde de dolari, acoperind 75% din necesarul de împrumuturi externe pentru acest an. Randamentul s-a situat la un nivel minim record. Oficialii FMI vor reveni în mai în Serbia.

"Puterea de presiune a FMI s-a redus, deoarece țările se pot fiannța de pe piață. Este o evoluție negativă, întrucât țările precum Ucraina au nevoie disperată de reforme și de FMI ca ancoră pentru a împinge implementarea reformelor", a declarat, în februarie, Tim Ash, analist la Standard Bank.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Marius Oncu

0 comments :

Trimiteți un comentariu