Dezvoltatorii locali de aplicații pentru smartphone-uri și tablete activează într-o piață globală unde în prezent se găsesc aproximativ 1,8 milioane de aplicații.Ei trebuie să pornească la drum cu un plan de afaceri bine stabilit, căutând o nișă, pentru că în caz contrar nu vor reuși să supraviețuiască. Produsele lor trebuie să vină ca extensie a unui business existent, iar o soluție de promovare poate fi parteneriatul cu operatorii din telecom, însă nici această variantă nu vine fără dificultăți, acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a doua zile a conferinței ZF Mobilio ’13.
„Am primit deja foarte multe propuneri de aplicații. O parte sunt interesante, o parte nu, nu pentru că nu ar fi interesante pentru strategia noastră, ci pentru că aplicații multe există, iar aplicațiile bune pot fi numărate pe degete și costă. Nu oricine își poate permite timpul și banii pentru a face ceva serios. Operatorii din telecom sunt un canal excepțional pentru dezvoltatorii de aplicații care chiar merită“, a declarat Bogdan Țibrin, VAS, Data & Handset Development Manager în cadrul Cosmote România, prezent ieri la ZF Mobilio ’13, un eveniment organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu SIVECO, Bitdefender, TotalSoft, Microsoft, MasterCard și CertSign. El a adăugat că „are loc o repliere a dezvoltatorilor ca în imobiliare. Lumea a stat și a crezut că a ține prețul sus e în continuare un business. Nu mai e cazul. Dezvoltatorii au fost convinși că nu merge să ceară prețuri așa cum sunt în Occident. Sunt minți de dezvoltatori fantastice, programatori foarte buni, care au înțeles că mai degrabă intră într-un parteneriat cu operatorul decât să suporte singuri cheltuielile“.
Astfel, în momentul de față, potrivit specialiștilor, aplicațiile și operatorii de telecomunicații ar trebui să funcționeze ca elemente ale unui ecosistem, în care aplicațiile comunică între ele, iar operatorii îi oferă utilizatorului valoare adăugată la serviciile și telefoanele pe care le includ în oferte. Aplicațiile în sine ar veni ca răspuns la o nevoie a utilizatorului sau ca extensii ale unor businessuri deja existente, pe care să le îmbunătățească.
„O mare parte din aplicații ar trebui să vină ca extensie a unui business. Foarte puțini dezvoltatori merg cu aplicațiile spre zona de business. În momentul de față, aplicațiile care pornesc fără un plan clar, bazându-se pe un număr foarte mare de utilizatori, au din ce în ce mai puține șanse de succes“, a explicat Diana Olaru, CEO Voucherry România. Aceasta a mai adăugat, referindu-se la numărul total de 1,8 milioane de aplicații la nivel global, că „probabilitatea de a reuși în lupta cu numărul ăsta de aplicații este aceeași cu a câștiga la loto după achiziția a 10 bilete la 6/49“.
Pe de altă parte, dezvoltatorii locali ignoră în mare parte zona de business to business, adică aplicații dezvoltate pentru afaceri, concentrându-se pe un public cât mai numeros pentru produsele pe care le dezvoltă.
„Zona de business to business poate crește. Se fac corporate app stores, în care telefoanele angajaților au acces la magazine cu aplicații de business. Altă zonă cu potențial e zona aplicațiilor de televizor. În viitor, dacă nu ai o prezență pe mobil, nu vei exista, cu foarte mici excepții“, a spus Andrei Pitiș, Angel Investor în aplicațiile mobile Clever Taxi și I-Rewind. Pe de altă parte, potrivit acestuia, „nu se poate face un milion din aplicații doar pe piața locală. Poți să începi aici, însă cred că scopul principal este să o lansezi internațional“.
Utilizatorul local nu știe că are nevoie de aplicații
„Modelul de business (pentru o aplicație - n. red.) e complet schimbat. Poți identifica nișa, să o finanțezi, după care să vezi dacă ai atins nișa și să o promovezi. Varianta tradițională e foarte complicată, dacă vorbești cu vânzătorii operatorilor de telecomunicații zic și ei că vor aplicații, dezvoltatorii zic și ei că pot face orice în materie de aplicații, dar utilizatorul poate să nu știe că are nevoie de aplicații. Dacă te gândești că vinzi unui operator de la bun început, va fi foarte dificil să ajungi la venituri semnificative“, a spus Răzvan Sturza, sales manager la BlackBerry România.
Utilizatorul local nu este foarte sofisticat încă vizavi de aplicațiile disponibile pe telefonul mobil. Cu toate acestea, România are un grad foarte mare, de peste 95%, de „nomofobie“, ceea ce înseamnă că majoritatea românilor spun că le este teamă să iasă din casă fără telefonul mobil, și mai degrabă ar renunța la televizor și la ciocolată decât la telefon. Mobilul, pentru utilizator, este prima interacțiune de dimineață și ultima interacțiune seara, potrivit studiilor de piață.
Ca atare, „clienții cu telefoanele în mână sunt cei care vor stimula comerțul electronic, dar mulți oameni nu vor cumpăra de pe un website care nu e optimizat pentru dispozitive mobile. Deci comerțul electronic este mânat de consumatori, dar site-urile trebuie să își optimizeze conținutul pentru telefoane mobile, astfel încât să poată profita de interesul sporit al consumatorului venit odată cu penetrarea smartphone-urilor“, a explicat Ian Carrington, director mobile solutions în cadrul Google Marea Britanie.
Operatorii de telecom constată creșteri în vânzări pe toată linia în ceea ce privește smartphone-urile, însă penetrarea smartphone-urilor în România este de aproximativ 28%. În plus, aproape 53% din dispozitivele mobile din România sunt cu sistemul de operare Android și 23% cu sistemul de operare iOS, cele mai mari sisteme de operare locale, potrivit lui Bogdan Vlad, cofondator al FeedSpot, o aplicație care are scopul de a fideliza clienții restaurantelor prin acordarea unor puncte nu prin intermediul cardurilor personalizate (cum se întâmplă în prezent în multe restaurante), ci prin folosirea unui sistem de tipul QR code, prin care clientul scanează cu ajutorul telefonului mobil un cod de pe bonul fiscal.
0 comments :
Trimiteți un comentariu