În timp ce Polonia, Cehia și Ungaria și-au transformat companiile de stat în campioni regionali, folosind avantajele listării la bursă, România nu a reușit în ultimii ani să facă nicio privatizare de succes prin intermediul pieței de capital, iar puține din companiile privatizate au devenit campioni regionali.Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu, în perioada căruia privatizarea a trenat și întreprinderile de stat au acumulat pierderi uriașe, afirmă acum, în calitate de președinte al Curții de Conturi, că privatizarea în România a fost în 80% din cazuri un eșec.
Este adevărat sau nu? Părerile sunt împărțite.
Nicolae Vacaroiu a declarat recent, la un eveniment dedicat aniversării a 100 de ani de la înființarea ASE, că privatizările au fost în proporție de 80% un eșec și România ar trebui să aibă un PIB de trei ori mai mare decât cel din prezent.
„Nu vrem să recunoaștem că, din păcate, privatizările au fost în proporție de 80% un eșec. După cum nu vrem să recunoaștem că, iată, vindem acțiuni la companii strategice, în perioadă de criză, în condițiile în care capital autohton nu există. Trebuie să recunoaștem că, din păcate, am distrus mult. Au dispărut industrii care au fost competitive dintotdeauna, cu exporturi de peste 80-90% în Vest. Cu prea mare ușurință, începând din ’90 încoace, am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru, și binele a dus la situația de astăzi a României. Ar fi trebuit să vorbim despre o Românie cu un PIB de trei ori mai mare decât cel de astăzi“, a spus el.
Ministrul delegat pentru energie Constantin Niță a declarat ieri că trebuie verificat modul în care companiile de distribuție a energiei au respectat clauzele din contractele de privatizare, precum și marjele lor de profit, potrivit Mediafax. Principalii distribuitori de energie sunt CEZ (Cehia), Enel (Italia), E.ON (Germania) și Electrica SA, companie controlată de stat, prin Ministerul Economiei.
Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank, apreciază că privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorități, dar cea mai paguboasă pentru populație pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic.
Ea este de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naționale pe termen lung, deoarece profiturile substanțiale obținute de acestea au fost exportate către entități străine în loc să beneficieze statul român de acestea.
Privatizarea companiilor din sectorul energetic este calea sigură spre un stat sărac și supus intereselor străine, în viziunea economistului-șef al Volksbank.
Privatizarea care poate fi considerată un model de succes este BCR, care a fost cea mai profitabilă, crede Hăncilă.
Daniel Dăianu, fost ministru al Finanțelor și profesor la ASE, spune că multe dintre privatizările din ultimii 20 de ani nu au fost făcute cum ar fi trebuit. El afirmă că într-o economie de piață privatizările sunt necesare, dar admite că în anumite domenii, considerate strategice, statul trebuie să dețină controlul.
Privatizarea Dacia este unul dintre exemplele reușite ale privatizării care a avut implicații extrem de benefice asupra economiei locale, în opinia lui Dăianu.
Eugen Sinca, analist- șef al BCR, susține că dacă ne uităm în ultimii 20 de ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depășesc pe cele care s-au transformat în eșec. Iar dacă privatizarile ar fi continuat și după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme financiare ar fi fost mult mai mic în prezent.
Polonia, care a reușit să evite recesiunea, a atras sume din privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu depășesc câteva sute de milioane de euro.
În ultimii ani au fost amânate mai multor list?ri importante ale unor companii de stat. Anul 2012 s-a caraceterizat prin amânarea procedurii de vânzare a CFR Marfă, eșecul privatizării Oltchim, intrarea în insolvență a Hidroelectrica, eșecul privatizării Cupru Min. Anul trecut s-a concretizat doar oferta secundară de vânzare a 15% din acțiunile Transelectrica, astfel că OPSPI a atras din privatizări doar 40 mil. euro.
Ce planuri au autoritățile în acest an
Autoritățile române s-au angajat față de FMI să vândă din pachetele de acțiuni ale principalelor companii de energie și transport, cele mai valoroase dintre acestea fiind Romgaz și Hidroelectrica.
Executivul a amânat în decembrie 2012 până la finele lui 2013 termenul-limită pentru vânzarea unor pachete minoritare la companiile de stat, printre care Romgaz, Nuclearelectrica, CFR Marfă, Transgaz sau Tarom.
Guvernul a stabilit recent intervalul de preț pentru oferta publică secundară prin care vrea să vândă 15% din acțiunile Transgaz. Oferta va fi lansată la un preț minim de 171 lei/titlu și un maxim de 230 lei/titlu, astfel că statul ar putea încasa între aproximativ 300 mil. lei (68 mil. euro) și 400 mil. lei (90 mil. euro) pentru pachetul respectiv.
Străinii sunt puțini, dar conduc, arată un studiu al profesorului Cezar Mereuță (vezi tabelul de sus)
Deși companiile cu capital majoritar privat românesc reprezintă numeric 82,8% din totalul firmelor, iar companiile cu capital majoritar străin doar 16,4%, ultimele conduc detașat în ceea ce privește numărul liderilor pe care îl dau pe piețe. Astfel, 60% din companiile lider în 80 de piețe sunt companii cu capital majoritar străin și cumulează o cifră de afaceri de 24,7 mld. euro și profituri totale de 1,5 mld. euro. Aceasta este una dintre concluziile cărții „Capital majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele piețe din România“, care îl are ca și coautor pe profesorul doctor Cezar Mereuță. Lucrarea analizează 80 de piețe din cele 88 din economia românească și concluzionează faptul că firmele cu capital majoritar străin au acoperit 82,1% din cifra de afaceri a topului și 86,3% din volumul profitului brut.
Aproximativ 59 % din liderii de pe piața locală în 2011 sunt companii cu capital majoritar străin, doar 24% sunt companii cu capital majoritar privat românesc și doar 17% sunt companii cu capital majoritar de stat. „Este foarte bine că monitorizăm companiile cu capital majoritar românesc, dar trebuie să monitorizăm și companiile multinaționale cu pierderi, dar nu acumulate într-un an, ci pierderi concentrate. Astfel putem preîntâmpina surprize“, a declarat profesorul doctor Cezar Mereuță.
Companiile cu capital străin au doar un sfert din numărul de salariați din economie, dar realizează aproximativ 40% din cifra de afaceri totală, precum și din PIB, potrivit unui studiu realizat de experții din BNR.
OPSPI și-a bugetat venituri din privatizări de 1,8 miliarde de lei
Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), responsabil de privatizarea companiilor de stat, și-a bugetat pentru acest an venituri din privatizări de 1,86 mld. lei (420 mil. euro), potrivit bugetului pe 2013 publicat pe website-ul Ministerului Economiei. Anul trecut, OPSPI a atras din privatizări doar 40 mil. euro având în vedere că doar oferta secundară de vânzare a 15% din acțiunile Transelectrica s-a concretizat.
În acest an, statul a scos la vânzare 15% din acțiunile Transgaz pe care va încasa între 68 și 90 mil. euro în funcție de prețul la care se va face alocarea acțiunilor. Acești bani nu vor intra în companie, ci în vistieria statului, având în vedere că Guvernul s-a angajat să reducă deficitul bugetar de la circa 2,2% la 1,7% din PIB. Și banii din privatizarea a 15% din acțiunile Romgaz ar putea merge la bugetul de stat, însă sumele atrase din privatizarea Nuclearelectrica și Hidroelectrica, privatizări care se vor derula prin majorări de capital, ar putea rămâne în companie.
„Guvernul și-a schimbat abordarea. Nu vrea neapărat să vândă acțiunile la companiile pe care le controlează, ci vrea să le capitalizeze și de aceea au loc privatizări prin majorări de capital“, a spus Gabriel Dumitrașcu, șeful OPSPI, miercuri, 3 aprilie, la conferința presă de lansare a ofertei secundare de acțiuni de la Transgaz. De asemenea, OPSPI și-a bugetat venituri din dividende de aproape 1,3 mld. lei (290 mil. euro) pe care le încasează de la companiile unde statul este acționar. Companiile unde statul este acționar majoritar sunt obligate să plătească dividende de 90% din profit.
Roxana Pricop
Daniel Dăianu: Unele din privatizările efectuate puteau fi evitate sau făcute într-un mod mai inteligent
Daniel Dăianu, fost ministru al finanțelor și profesor la ASE, consideră că o bună parte din eșecurile din sfera privatizăriilor din piața locală puteau fi evitate sau gestionate mai bine. „Sunt de acord că multe dintre privatizările din ultimii 20 de ani nu au fost făcute cum ar fi trebuit. Sunt numeroase eșecurile, însă au existat eșecuri care puteau fi evitate sau privatizări care puteau fi făcute într-un mod mai inteligent“, a afirmat Dăianu.
Pe de altă parte, acesta consideră că privatizarea Dacia este unul dintre exemplele reușite ale privatizării care a avut implicații extrem de benefice asupra economiei locale. „Dacia este un exemplu de succes, de reușită în domeniul privatizărilor. A fost o privatizare realizată în mod inteligent în care s-a ținut cont de capitalul uman, de priceperea inginerească a forței de muncă locale. Impactul a fost unul major în economie, practic s-a salvat o industrie, s-au creat locuri de muncă, iar capitalul uman bine pregătit a putut fi reținut în țară. În plus, industria auto are legături cu multe alte sectoare, așadar le-a impulsionat și pe acestea. Privatizări bune au fost și la fabricile de anvelope. Dăianu spune că într-o economie de piață privatizările sunt necesare, dar admite că în anumite domenii, considerate strategice, statul trebuie să dețină controlul. „În domenii strategice, precum cel al energiei, e bine ca statul să dețină controlul. Eu fac parte din categoria celor care susțin controlul statului la companii precum Romgaz sau Transgaz pentru că avantajele sunt foarte mari, nu e vorba numai de redevențe, mai sunt și alte avantaje, pentru că aceste companii au multifuncții.“ Fostul ministrul de finanțe consideră că situația din sfera privatizărilor companiilor de stat nu a fost cauzată de înțelegerile cu FMI, care a cerut statului să vândă o parte din companiile pe care le are în portofoliu, și spune că cei care suțin renunțarea la acord ignoră câteva trăsături care definesc situația din România și anume, „dependența covârșitoare de țările europene, sistemul bancar care este controlat în proporție de 80% de grupuri străine, precum și gradul ridicat de euroizare. În aceste condiții consider că e bine să ai o centură de siguranță“.
Anelis Baciu
Melania Hăncilă: Privatizarea este calea cea mai facilă pentru autorități, dar cea mai paguboasă pentru populație, mai ales când e vorba de firmele din energie
Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorități, dar cea mai paguboasă pentru populație pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic, privatizările din acest domeniu urmând să exercite un impact negativ asupra economiei în perspectivă, deoarece profiturile substanțiale obținute au fost „exportate“ către entități străine în loc să beneficieze statul român, afirmă Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank.
„Sunt de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naționale pe termen lung, deoarece profiturile substanțiale obținute de acestea au fost exportate către entități străine în loc să beneficieze statul român de acestea. La nivel mondial, companiile din domeniul energetic sunt cele mai profitabile, însă în România se tolerează de peste două decenii ca acestea să înregistreze pierderi din cauza slabei guvernanțe corporatiste și a scurgerilor de profitabilitate susținute de interesele politice“, a comentat Hăncilă. Ea a arătat că interesul național este lezat nu numai de privarea de profiturile obținute de aceste companii, dar și de faptul că statul pierde controlul asupra prețului practicat de aceste companii către consumatorii români care în loc să beneficieze de faptul că sunt cetățeni ai unei țări bogate în resurse, de fapt plătesc prețul ineficienței utilizării acestora de către autorități. Economistul-șef al Volksbank nu este de acord cu ideea conform căreia statul român ar trebui să privatizeze acele companii care nu sunt profitabile sub administrarea statului. „Nici Petrom nu era profitabilă pe vremea când era administrată de stat, pentru ca după privatizare să devină cea mai profitabilă companie românescă. Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităti, dar cea mai păguboasă pentru populație pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic.“
Privatizarea companiilor din sectorul energetic este calea sigură spre un stat sărac și supus intereselor străine, în viziunea lui Hăncilă. „Înstrăinarea controlului asupra resurselor naturale exercită efecte negative asupra nivelului de trai al populației prin pierderea controlului asupra tarifelor la energie și utilități, mai ales că în aceste sectoare populația se află în captivitatea unor companii care dețin monopol sau oligopol. Eu mă întreb cum poate fi protejată populația dacă statul român pierde complet controlul asupra prețului plătit de consumatorii casnici la energie electrică, termică, gaz, apă, canal și salubritate? Din păcate cetățeanul nu poate să-și aleagă liber și pe baza criteriilor economiei de piață furnizorul pentru asemenea servicii, fiind captiv din lipsa concurenței, și prin urmare nici nu este de mirare că românii au printre cele mai ridicate ponderi în coșul de consum a cheltuielilor pentru energie, combustibili și utilități din UE.“ În ceea ce privește proiectul management privat la companiile de stat, Hăncilă susține că autoritățile continuă să numească manageri pe criterii politice care sunt remunerați indiferent de performanțe, în loc să aibă parte de un salariu de bază la care să se adauge prime de succes la sfârșitul exercițiului financiar în funcție de profitabilitatea companiei, care ar putea să asigure o ameliorare a guvernanței corporative la companiile de stat. „Deocamdată rezultatele campaniilor de recrutare ale managerilor privați pentru companiile de stat au avut rezultate îndoielnice și au dovedit interferența politicului sub umbrela agențiilor de recrutare.“ Privatizarea care poate fi considerată un model de succes este BCR, în opinia lui Hăncilă. „După părerea mea, BCR a fost cea mai profitabilă privatizare a României și cred că nimeni nu poate contesta profesionalismul și/sau faptul că s-ar fi putut obține mai mulți bani pe această bancă. Însă, marea majoritate a privatizărilor în România au fost lipsite de transparență și au fost făcute sub valoarea lor reală, interesul național fiind prejudiciat“.
Claudia Medrega
Eugen Sinca, BCR: Privatizările de succes le depășesc pe cele care s-au transformat în eșec, în ultimii 20 de ani
Continuarea privatizărilor și după anul 2007 ar fi făcut ca numărul companiilor de stat cu probleme financiare să fie mult mai mic în prezent, iar dacă ne uităm în ultimii 20 de ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depășesc pe cele care s-au transformat în eșec, consideră Eugen Sinca, economist-șef al BCR.
„Din păcate în prezent avem un număr mic de companii de stat care pot fi adevărați campioni în domeniile lor de activitate și de aceea alternativele la privatizări sunt puține. Dacă privatizarile ar fi continuat și după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme financiare ar fi fost mult mai mic în prezent“, afirmă Sinca. El a dat ca exemplu Polonia, care a reușit să evite recesiunea și a atras sume din privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu depășesc câteva sute de milioane de euro. Dacă ne uităm în ultimii 20 de ani, putem spune în mod clar că privatizările de succes le depășesc pe cele care s-au transformat în eșec, în opinia analistului-șef al BCR. Industria auto, metalurgia, telecomunicațiile sau explorarea hidrocarburilor sunt doar câteva domenii în care investitorii străini realizează exporturi semnificative, contribuie cu sume mari la bugetul de stat și angajează zeci de mii de oameni. Responsabilitatea socială a statului față de proiectele de privatizare este un element important, iar îndeplinirea obligațiilor asumate în cadrul contractului ar trebui să fie un obiectiv urmărit pe o perioadă de câțiva ani, mai spune Sinca. Privatizările în domeniul energiei sau al transporturilor sunt o prioritate majoră în 2013, în primul rând pentru revigorarea financiară a acestor companii, iar în al doilea rând pentru sumele deloc neglijabile care pot fi încasate de către guvern, apreciază analistul-șef al BCR.
Claudia Medrega
0 comments :
Trimiteți un comentariu