În Franța ministrul responsabil cu lupta contra fraudei a ascuns zeci de ani bani în străinătate, iar în Spania o prințesă este considerată suspectă într-un caz de fraudă

Știrea a fost publicată vineri, 5 aprilie 2013, 02:01 în categoria

În Franţa ministrul responsabil cu lupta contra fraudei a ascuns zeci de ani bani în străinătate, iar în Spania o prinţesă este considerată suspectă într-un caz de fraudă Tentația banului și a puterii face ca poveștile cu prințese și cavaleri să se transforme în scandaluri morale de-a lungul și de-a latul unei Europe care încearcă să iasă din criză devenind un model de disciplină fiscală. Dacă în Spania o prințesă a devenit suspectă într-un caz de fraudă majoră, în Franța ministrul pentru buget, responsabil cu lupta contra evaziunii fiscale, a fost forțat de presă, de public și de iminența apariției dovezilor incriminatorii să admită că a ascuns timp de 20 de ani sute de mii de euro în străinătate. Mai mult, o anchetă jurnalistică a dovedit că până și trezorierul de campanie al președintelui francez are afaceri în paradisurile fiscale blamate de UE.

Președintele francez Francois Hollande și-a început mandatul promițând un guvern fără pată. Dar după nici un an în funcție, socialistul Hollande s-a văzut nevoit să-și excludă din cabinet și partid ministrul pentru buget, pe Jerome Cahuzac, un fost chirurg care și-a construit averea făcând transplan­turi de păr pentru bogați. Ca ministru pentru buget, Cahuzac a primit misiunea de a combate evaziunea fiscală într-o țară care treptat alunecă în eșalonul secund al economiilor zonei euro. Acum el este eroul negativ într-o „afacere“ de fraudă descrisă de presa fraceză ca fiind „unul dintre cele mai spectaculoase scandaluri ale celei de-a Cincea Republici“. Președintele Hollande a vorbit într-un discurs televizat de o „jignire“ adusă statului și poporului.

Cum încăpățânarea jurnaliștilor poate face curățenie într-un guvern

Presa este cea care a declanșat scan­dalul. La începutul lunii decembrie site-ul de investigații Mediapart a aruncat prima bombă acuzându-l pe Cahuzac că a deținut un cont ilegal într-o bancă din Elveția, scrie The Independent. Liderul cruciadei contra evaziunii era acuzat chiar el de evaziune. Ministrul a respins acuzațiile și a jurat în fața președintelui că este nevinovat. În fața Adunării Naționale, el a declarat că nu a ascuns niciodată bani în străinătate. „Nici acum, nici vreodată“, a spus oficialul. Apoi Mediapart a aruncat a doua bombă, oferind publicului acces la o înre­gistrare audio în care un politician – Ca­huzac, spun jurnaliștii site-ului de investigații – vorbește despre un cont nedeclarat la banca elvețiană UBS. Printre altele, vocea spune: „Este foarte enervant să ai un cont deschis acolo. UBS nu este chiar cea mai obscură bancă“.

Conversația ar fi fost înregistrată la sfârșitul anului 2000, înainte ca domnul Cahuzac să candideze, cu succes, pentru un post de primar. Potrivit site-ului, viitorul ministru nu a închis bine telefonul după ce a discutat cu primarul aflat atunci în funcție, rivalul său, și astfel conversația purtată cu un consilier financiar a putut fi înregistrată de aparatul primarului.

Timp de trei luni, Cahuzac a insistat că vocea nu este a sa, iar președintele și miniștrii săi l-au apărat cu îndârjire în fața atacurilor presei. În ianuarie, o analiză a procurorilor a stabilit că vocea pare să aparțină ministrului. Hollande i-a cerut demisia ministrului său, iar acesta s-a conformat, încă susținându-și nevinovăția. Marți, Cahuzac a recunoscut că a ascuns o parte din venituri în conturi bancare din străinătate timp de mai mult de 20 de ani. După patru luni de minciuni, el a mărturisit că încă mai are 600.000 de euro într-un cont în Singapore. În cele din urmă Hollande l-a exclus din partid și a anunțat noi măsuri anticorupție, precum interzicerea deținerii unei funcții publice de către orice politician găsit vinovat de evaziune fiscală.

Ar putea urma acuzații și mai grave

Cahuzac are în față acuzații mai serioase că primit fonduri necuvenite de la companii farmaceutice în timp ce era consilier la ministerul sănătății în anii ’90. Laboratoa­rele farmaceutice erau interesate ca pro­dusele lor să fie vândute cât mai scump și să încaseze subvenții cât mai mari de la stat. Pentru evaziune fiscală, fostul ministru ar putea petrece trei ani la închisoare. „Scan­dalul reprezintă o lovitură serioasă pentru republică și demonstrează că Franța este o democrație de o calitate scăzută“, a spus Edwy Plenel, unul dintre fondatorii Me­­dia­part, într-un interviu acordat Euronews.

Ca și în afacerea Cahuzac, tot presa a dezvăluit că trezorierul campaniei electorale a lui Hollande Jean-Jacques Augier este acționar la două companii cu sediul în Insulele Cayman, unul dintre cele mai faimoase paradisuri fiscale. După cum declară și Augier, afacerile lui probabil că nu sunt ilegale, dar umbresc și mai mult imaginea administrației președintelui, a cărui popularitate este deja la cote minime.

Prințesa spaniolă care s-a jucat cu banii publici

În Spania, un judecător a numit-o pe mezina regelui Juan Carlos, prințesa Cristina, suspectă într-un caz de fraudă, acțiune fără precedent în istoria modernă a regalității spaniole și vine într-o țară în care premierul Mariano Rajoy s-a văzut nevoit să-și publice declarațiile de avere pentru a demonstra că nu are bani ascunși. Soțul prințesei, fostul handbalist Inaki Urdan­garin, este anchetat sub suspiciunea că a deturnat milioane de euro din fonduri publice destinate firmei sale nonprofit de consultanță în domeniul evenimentelor sportive Instituto Noos către companii controlate de el și asociații săi.

Prințesa Cristina va fi interogată de judecător pe 27 aprilie, devenind astfel primul membru al familiei regale care va depune, ca suspect, mărturie într-un proces de la restaurarea monarhiei în urmă cu aproape patru decenii, scrie Financial Times.

Urdangarin este suspectat, printre altele, că a prezentat note de plată „umflate“ guvernelor regionale pentru organizarea de conferințe și furnizarea de consultanță.

Judecătorul care conduce ancheta Jos Castro arată că prințesa a fost membru în boardul firmei și că există dubii serioase că aceasta nu cunoștea activitățile soțului ei.

Câteva episoade din filmul scandalurilor financiare care pune în umbră elita franceză

Jerome Cahuzac

Jerome Cahuzac, fostul ministru al bugetului în mandatul lui François Hollande, a recunoscut, după patru luni în care a fost atacat de presă, că a ascuns fonduri în străinătate.

Fostul cruciat contra evaziunii fiscale ar putea fi condamnat la trei ani de închisoare tocmai pentru evaziune. Cahuzac încă mai are 600.000 de euro într-un cont din Singapore.

„Faptele sunt intolerabile. Știu cât de gravă pare situația în ochii francezilor. De acum înainte cei cu funcții publice va trebui să dea cele mai bune exemple“, a afirmat Hollande.

Președintele și miniștrii săi l-au apărat pe Cahuzac până când acesta a recunoscut că i-a mințit.

Nicolas Sarkozy

Fostul președinte Nicolas Sarkozy este anchetat sub suspiciunea că a primit pentru campania sa electorală din 2007 donații ilegale de la cea mai bogată femeie din Franța, Liliane Bettencourt, acum în vârstă de 90 de ani.

Acuzatorii spun că angajați ai doamnei Bettencourt le-au dat ajutoarelor lui Sarkozy 150.000 de euro în bani lichizi în timpul campaniei încheiate cu succes. Contribuțiile individuale pentru campania electorală sunt limitate în Franța la 4.600 de euro. Procurorii l-au pus pe fostul președinte sub anchetă pentru că „a profitat de o persoană vulnerabilă în anul 2007 în detrimentul Lilianei Bettencourt“. Sarkozy susține că a vizitat-o pe Bettencourt doar o singură dată, dar personalul acesteia spune că fostul președinte vizita frecvent locuința familiei. Poliția a percheziționat în iulie locuința și birourile lui Sarkozy după ce acesta a pierdut alegerile.

Christine Lagarde

Christine Lagarde, fost ministru de finanțe, iar acum director general al Fondului Monetar Internațional, este acuzată că și-a folosit influența pentru ca un cunoscut om de afaceri să primească despăgubiri de milioane euro. Astfel, Lagarde ar fi intervenit în 2007 pentru a pune capăt unei bătălii judiciare de durată între mogulul Bernard Tapie și banca franceză Credit Lyonnais în favoarea omului de afaceri.

Tapie a acuzat banca deținută de stat la acea dată că l-a indus în eroare într-o tranzacție cu acțiuni Adidas în 1993. El a dat în judecată statul și a cerut despăgubiri. În 2007, Lagarde, în calitate de ministru al economiei, a numit o comisie specială de judecători care să arbitreze cazul. Disputa s-a încheiat cu un acord de despăgubire de 285 milioane euro pentru Tapie. Poliția a percheziționat în martie locuința din Paris a lui Lagarde, suspectată de „complicitate la evaziune din fonduri publice“. Tapie este un susținător al lui Sarkozy.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu