Cea mai mare bulă speculativă a următorului deceniu cu păduri și terenuri ale statului în valoare de peste 10 miliarde de euro care vor fi putea fi cumpărate cu puncte este pe cale să se nască prin noua lege a retrocedărilor.Guvernul nu trebuie să își asume răspunderea pentru noua lege pentru că sistemul complicat de despăgubire prin video-licitații și achiziții cu puncte va face ca cesionarii de dosare să fie principalii beneficiari și nu foștii proprietari, la fel cum s-a întâmplat și cu Fondul Proprietatea.
Pentru a evita apariția Fondului Proprietatea 2, Ziarul Financiar cere:
1. Interzicerea cesionării drepturilor litigioase
Trebuie interzisă cesionarea drepturilor litgioase de către foștii proprietari pentru ca noua lege să fie o lege de retrocedare și nu de îmbogățire a samsarilor, așa cum a fost legea de înființare a Fondul Proprietatea. Impunerea unui impozit de 85% nu este eficientă pentru că în contractele de cesiune valoarea reală a tranzacției poate fi ascunsă și astfel aplica un impozit pe o sumă falsă.
„Poate fi interzisă cesionarea drepturilor litigioase, în același timp trebuie urmărite fiscal restul persoanelor care au încasat profituri uriașe în urma cesionarilor și aplicat un impozit de 16% pe profitul obținut, ca în cazul tranzacțiilor cu alte bunuri“, a spus avocatul Gheorghe Piperea.
Ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani arată cât de bine au știut samsarii să speculeze în interes personal o legislație slabă. O mie de cesionari au primit despăgubiri de 7 miliarde de lei, în condițiile în care 13.000 de foști proprietari au luat cumulat mai puțin. Aceste abuzuri s-au petrecut cu acordul autorităților statului.
În martie 2008, Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu și cu Varujan Vosganian la cârma Ministerului de Finanțe a aprobat o hotărâre prin care a fost posibilă vânzarea acțiunilor Fondului Proprietatea cu trei ani înainte de listarea la bursă. Prin această hotărâre a apărut o adevărată bulă speculativă cu acțiuni FP: politicieni și persoane cu influențe politice au cumpărat de la foștii proprietari la prețuri de 5 sau 10 bani pentru un leu acțiuni la fond, dar și fonduri străine de investiții care au ajuns acum să controleze fondul.
Victor Ponta, prim-ministrul României
Orice alternativă la actualul proiect care nu sancționează cesionarii imobiliari, care prevede eventual un nou Fond Proprietatea - adică după ce statul român a dat părți importante din companiile de stat, să dăm mai departe, practic să privatizăm fără niciun fel de regulă ceea ce a mai rămas din companiile publice, toate aceste propuneri le considerăm inacceptabile, sunt împotriva interesului public.
A rămas de notorietate cum grupuri de brokeri și avocați stăteau în fața sediului Depozitarului Central de pe strada Făgăraș din București și negociau cu persoane în vârstă cumpărarea de acțiuni la FP.
Mai mult, internetul era înțesat de oferte privind cumpărarea de acțiuni la FP, unele persoane oferind la schimb mașini sau chiar apartamente. În 2011, când fondul s-a listat la bursă, samsarii s-au îmbogățit triplându-și banii: ei au cumpărat acțiunile la 0,2 lei și prețul pe bursă era de 0,6 lei. După ce fondul s-a listat în ianuarie 2011, samsarii s-au mutat la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru că nu mai erau posibile cesiunile prin Depozitar.
În mai 2011, când au mai rămas doar 36% din acțiuni la FP, miza pentru ultimele acțiuni a devenit uriașă, iar Guvernul condus de Emil Boc a dat o hotărâre prin care președintele ANRP putea decide arbitrar cine să primească cu prioritate acțiuni la FP. Persoane influente au corupt funcționarii ANRP pentru a prinde ultimul tren la FP.
Același lucru se va întâmpla și cu fondul național imobiliar. În baza noii legi, fostul proprietar nu mai primește un titlu de despăgubire pe care scrie în lei suma cuvenită, ci va scrie că are de primit 100.000 de puncte, mult mai abstract decât acțiunile la Fondul Proprietatea. Numai dacă este interzisă cesionarea poate fi rezolvată problema retrocedărilor.
2. Plafonarea despăgubirilor
România este singurul stat fost comunist din Europa care și-a asumat restituirea integrală a proprietăților confiscate, în condițiile în care Ungaria a plafonat încă de la începutul anilor ‘90 compensațiile la câteva zeci de mii de dolari, iar Polonia la 20% din valoare. După douăzeci de ani de la prima lege de restituire, după 3 milioane de hectare de pădure retrocedate în valoare de 10 miliarde de euro, un milion de hectare de teren, 9.000 de clădiri și 5 miliarde de euro plătite în numerar și acțiuni la FP, România nu a terminat nici acum de retrocedat. Potrivit Guvernului, au mai rămas 200.000 de cereri nesolicitate. Nu este clar de unde au apărut aceste 200.000 de dosare, în condițiile în care la ANRP erau înregistrate circa 60.000 de dosare.
Gheorghe Piperea, avocat
Poate fi interzisă cesionarea drepturilor litigioase, în același timp trebuie urmărite fiscal restul persoanelor care au încasat profituri uriașe în urma cesionărilor și aplicat un impozit de 16% pe profitul obținut, ca în cazul tranzacțiilor cu alte bunuri. Nu înțeleg de unde au apărut aceste 200.000 de dosare. Termenele de depunere a solicitărilor s-au încheiat demult și dacă nu sunt înregistrate la ANRP, înseamnă că nu mai sunt valide.
„Chiar CEDO în motivarea deciziei pilot a recomandat plafonarea despăgubirilor“, a mai spus avocatul Piperea.
„România a retrocedat mult în ultimii douăzeci de ani. Însă din cauza legislației precare și a intereselor politice, foarte puțin a ajuns pe mâinile foștilor proprietari de drept“, a spus Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanțe, ASE.
Guvernul trebuie să ceară o nouă prelungire la CEDO și să impună plafonarea despăgubirilor. Dacă din 2005 până în prezent au fost rezolvate 14.000 de cereri, la un calcul simplu rezultă că vor fi necesari încă 37 de ani pentru a rezolva restul. CEDO poate acorda din nou amânare.
3. Dezbaterea legii în Parlament
Legea retrocedării este de o importanță capitală pentru România, pentru că efectele sale se vor întinde pe următorii treizeci de ani, pentru că statul pune la retrocedare o avere de 10 miliarde de euro și pentru că viitorul a peste un milion de oameni va depinde de această lege, dacă este luat în calcul că fiecare dintre cei 200.000 de petenți fac parte dintr-o familie cu patru membri. Este crucial ca această lege să fie dezbătută în Parlament, să fie discutat fiecare articol în parte. Motivul că pe 12 mai expiră termenul limită dat de CEDO nu este un argument pentru că Guvernul poate cere din nou amânare.
„Legea este extrem de importantă și ar trebui să fie dezbătută în Parlament, nu să fie adoptată prin asumarea răspunderii. Adevărații proprietari au fost mereu amânați, mai mult încurcați de legislație și nu cred că actuala lege îi poate ajuta“, a spus Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanțe, ASE.
Dan Armeanu, profesor universitar la Facultatea de Finanțe, ASELegea este extrem de importantă și ar trebui să fie dezbătută în Parlament, nu să fie adoptată prin asumarea răspunderii. Adevărații proprietari au fost mereu amânați și mai mult încurcați de legislație și nu cred că actuala lege îi poate ajuta. România a retrocedat mult în ultimii douăzeci de ani. Însă din cauza legislației precare și a intereselor politice, foarte puțin a ajuns pe mâinile foștilor proprietari de drept.
4. Verificarea celor 200.000 de dosare rămase nesoluționate
Guvernul nu știe câte dintre cele 200.000 de cereri sunt cu adevărat motivate, nu are o statistică cu compensațiile pe care le cer, cu toate acestea vrea să își asume răspunderea pe o nouă lege prin care să finalizeze retrocedările.
„Nu înțeleg de unde au apărut aceste 200.000 de dosare. Termenele de depunere a solicitărilor s-au încheiat demult și dacă nu sunt înregistrate la ANRP, înseamnă că nu mai sunt valide“, a spus Piperea.
ANRP trebuie să facă un registrul național public în care fiecare cerere în parte să fie înregistrată cu număr de ordine, persoana care solicită compensație și proprietatea pentru care s-a depus cererea. Astfel statul va fi ști cu exactitate cât are de despăgubit și abia apoi se poate gândi la soluții legislative.
5. Publicarea persoanelor care au încasat cele mai mari compensații
Premierul Victor Ponta a făcut publice neregulile care au avut loc în procedurile de retrocedare: 415 de persoane au încasat grosul despăgubirilor prin cesiuni și prin retrocedări directe, adică 8 miliarde de lei.
Alte 1.000 de persoane cesionare au încasat despăgubiri de 8 miliarde de lei. Numele acestor persoane trebuie făcute publice pentru că despăgubirile s-au făcut din bani publici.
Mai mult, funcționarii corupți din ANRP trebuie pedepsiți și trași la răspundere, altfel nimeni nu poate garanta că abuzurile din trecut nu se vor repeta.
Cum își propune Guvernul să gestioneze finalizarea restituirilor
200.000 de dosare sunt depuse la ANRP, la primăriile și prefecturile din teritoriu. Nimeni nu știe câte dintre aceste cereri sunt îndreptățite. Impactul plății lor pe 2013 este estimat la 8 miliarde de euro.
Noua lege a retrocedărilor nu mai dă posibilitatea depunerii de noi dosare și nu acordă despăgubiri în natură cesionarilor, ci doar proprietarilor.
Cele 14.000 de dosare cu titlu de despăgubire emis de ANRP, dar neonorate primesc plăți în numerar din 2014 timp de cinci ani. Pentru restul de 200.000 de dosare plățile încep în 2017 și se fac eșalonat pe 7 ani.
Noua lege a retrocedărilor pune accent pe retrocedările în natură, statul suplimentând terenurile cu cele aflate în proprietatea Administrației Domeniilor Statului și ale ministerelor. Institutele de cercetare sunt protejate și doar dacă prin hotărâre de guvern e stabilit că pe respectivele terenuri nu se mai face cercetare pot fi retrocedate. Parcurile sunt excluse de la retrocedare, iar retrocedările de școli și spitale se fac cu obligația menținerii timp de zece ani a obiectului de activitate.
Retrocedările în natură se fac dintr-un fond național imobiliar, în care statul varsă ce a mai rămas în patrimoniul public. Imobilele și terenurile din acest fond național pot fi cumpărate cu puncte în baza unei licitații. Fostul proprietar nu trebuie să facă dovada participării la mai multe licitații, ci poate opta direct pentru despăgubiri în numerar din 2017, eșalonate pe șapte ani. Licitațiile vor începe din 2016.
Profitul cesionarilor de drepturi litigioase va fi impozitat cu 85%: în baza noii legi, ANRP va emite un titlu de despăgubire reprezentând numai suma plătită fostului proprietar plus 15% din diferența până la valoarea imobilului retrocedat. Guvernul speră că prin introducerea acestui impozit mulți dintre cei care au depus cereri de retrocedare se vor retrage pentru că nu vor mai exista profituri uriașe.
0 comments :
Trimiteți un comentariu