Bilanțul primului an de mandat al președintelui francez Hollande: puterea de cumpărare în cădere liberă, șomaj record și economia în recesiune

Comisia Europeană a avertizat de mai multe ori că lipsa de competitivitate economică și de reforme din Franța pune în pericol întreaga Europă. La un an de când a ajuns la conducerea uneia dintre cele mai mari economii din UE, președintele francez François Hollande își apără politicile spunând că întreaga Europă este bolnavă, nu doar Franța, dar că greul a trecut. În primul an de mandat al lui Hollande, șomajul a ajuns la un nivel record, puterea de cumpărare și consumul au înregistrat cele mai puternice scăderi din ultimele decenii, iar economia, în recesiune, este amenințată de deflație.

Împlinirea primului an de mandat a fost marcată de o vizită istorică a lui Hollande la Bruxelles, la Comisia Europeană, unde l-au așteptat toți cei 27 de comisari europeni. A fost prima întâlnire a unui președinte francez cu întregul colectiv de comisari de după 1997, scrie Le Monde.

Dar venirea lui Hollande la Bruxelles a coincis cu publicarea unor date economice descurajatoare de către institutul francez de statistică. Produsul Intern Brut s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru, după o scădere asemănătoare în cele trei luni anterioare, ceea ce însemnă că economia a început anul 2013 cu recesiune.

În 2012, puterea de cumpărare a scăzut cu 0,9%, după o creștere de 0,7% în 2011. Luând în calcul numărul de locuitori, la nivel individual puterea de cumpărare s-a diminuat cu 1,5%, cea mai puternică scădere din 1984. Consumul a coborât cu 0,4%, a doua scădere ca mărime de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit La Tribune. De asemenea, prețurile produselor și serviciilor de consum au scăzut în aprilie pentru prima dată în ultimii trei ani, cu 0,1%, iar analiștii avertizează că dacă tendința continuă, din cauza austerității, Franța riscă să alunece într-o spirală deflaționistă a salariilor.

„Situația economică este gravă“

Hollande a recunoscut în fața comisa­rilor că „situația economică este gravă“ și i-a promis președintelui CE José Manuel Barroso că va continua implementarea refor­melor pentru îmbunătățirea competiti­vității, așa cum i-a cerut Comisia – al cărei „pragmatism“ l-a salutat.

CE a acordat Franței doi ani în plus pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB prevăzut de reglementările UE.

„În Franța am implementat reforme pentru îmbunătățirea competitivității și vom continua cu acestea, nu pentru că Europa ne-o cere, ci pentru că este în interesul Franței“, a spus Hollande. Președintele a punctat o parte din reforme: pactul de competitivitate, cele de pe piața muncii și cele din sectorul bancar.

Însă Franța nu este singura vinovată pentru propriile probleme. „Unele state au fost în recesiune câteva luni, altele câțiva ani. Toate statele membre (ale UE – n.r.) sunt afectate, iar Franța, ca și altele, este afectată. Problema Europei sunt decalajele de competitivitate. Deficitele de compe­titivitate sunt cele pe care trebuie să le rezolvăm“, a spus președintele francez. Cu referire la insistențele puternice ale Berlinului pe prudența bugetară, Hollande a atenționat că reducerea prea rapidă a deficitelor bugetare nu duce la creștere.

Barroso a minimizat mesajul unui interviu publicat miercuri în care a cerut Franței să implementeze „reforme cre­dibile“, insistând că jurnaliștii au exagerat puterea cuvântului „credibil“.

El a cerut atunci Franței să recupereze ceea ce a denumit a fi 20 de ani de com­petitivitate economică pierdută.

„Socialiștii încă mai au fantezia că pot redistribui bunăstarea pe care economia n-o produce“

Franța, părintele fondator al zonei euro, a devenit o economie greoaie, cu structuri administrative arhaice și ineficiente și cu un sistem de protecție socială costisitor, scrie pentru Financial Times Maurice Levy, directorul executiv al companiei de pu­blicitate Publicis.

„Francezii sunt mult mai realiști decât promisiunile politicienilor. Socialiștii încă mai au fantezia că pot redistribui bunăstarea pe care economia n-o produce“, scrie el. Levy subliniază că guvernele socialiste au luat de mai multe ori decizii greșite, precum săptămâna de lucru de 35 de ore și adop­tarea unui sistem fiscal ale cărui efecte se aseamănă cu pedeapsa confiscării.

Regiunea Ile-de-France, în care se află capitala Paris, are cele mai mari costuri cu forța de muncă din UE, scrie Bloomberg. Problema de competitivitate a Franței este agravată de reglementarea excesivă, a muncii și a piețelor de bunuri și servicii. Transportul, serviciile profesionale și retailerii sunt mult mai strict reglementați în Franța decât în alte state bogate, iar rezultatul sunt prețuri și costuri mai mari.

„Clienții multinaționali nu mai investesc doarece consideră că Franța este ostilă pentru afaceri. Când ai creat această imagine este dificil să pornești economia“, a  spus Stanislas de Bentzmann, președintele firmei de consultanță în domeniul tehno­logiei Devoteam.

Economii în stil francez: La SocGen un sfert din personal era format din stagiari în 2011

În goana după economii, banca franceză Société Générale, una dintre cele mai mari din Europa, a apelat masiv la stagiari, în 2011 numărul acestora fiind de 11.200, ceea ce reprezintă aproape 27% din totalul personalului din Franța, scrie La Tribune. Spre comparație, BNP avea 2.766 de stagiari la un efectiv similar.

Confruntată cu scăderea salariilor, SocGen a anunțat la începutul lunii un plan de economii de 900 milioane euro pentru următorii doi ani. Printre măsurile enunțate figurează desființarea de posturi, mii în întreaga lume și 600 în Franța. La nivel mondial, banca are 154.000 de salariați. Conducerea instituției a evocat eventualitatea mutării serviciilor contabile în România, ceea ce a provocat furia sindicatelor, dar nu a spus nimic despre stagiari.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru