Una din principalele probleme ale infrastructurii rutiere din România nu este că avem doar puțin peste 500 km de autostradă, ci că avem acești 500 km de autostradă construiți fragmentat și fără prea multă logică. Și în loc ca măcar în al 12-lea ceas guvernul să regândească prioritățile, executivul se pregătește să investească miliarde de euro în Centura de Sud și în Comarnic-Brașov fără ca măcar să finalizeze Centura de Nord, unde încă sunt porțiuni extrem de aglomerate cu o bandă pe sens, iar pe așa-zisele tronsoane „în regim de autostradă” există treceri de pietoni pe carosabil și nicio pasarelă pentru pietoni sau vreo intenție de a construi una.Mai mult, statul cheltuiește milioane de euro pe studii de fezabilitate, în timp ce poliția poate comunica oficial informații legate de trafic doar pe DN1 unde sunt montate camerele. Spre exemplu, nici măcar după un an CNADNR sau Poliția Română nu poate comunica oficial ce rezultat a avut investiția de peste 200 de milioane de euro în A3 București-Ploiești asupra DN1A, drumul pentru camioane dintre București și Brașov. Știm doar că traficul pe DN1 a scăzut cu 25%, valoare extrem de mică dacă ne gândim că am așteptat autostrada mai bine de cinci ani.
Singurele tronsoane despre care se poate spune că au logică deplină sunt autostrada A2 București-Constanța, A4 – centura Constanței în regim de autostradă, A1 București-Pitești și A1 – Centura Sibiului, adică aproximativ 350 de kilometri. În rest, avem o autostradă A3 București – Ploiești slab circulată, un alt tronson din A3 între Câmpia Turzii și Gilău și un A1 Timișoara – Arad, impropriu spus Timișoara Arad deoarece cei din Arad și Timișoara trebuie să parcurgă distanțe importante pentru a ajunge la ea.
Care este problema acestora? Pe A3, atât tronsonul București-Ploiești cât și Câmpia-Turzii – Gilău există foarte puține puncte de intrare și ieșire. Pe București –Ploiești există un singur nod funcțional, și acela la Snagov-Ghemănești, culmea, exact unde există și o concentrație mai mare de reședințe de lux. Nod rutier la Moara Vlăsiei nu există, și nici la Gruiu, unde benzile de acces sunt legate cu lanțuri. Pentru aceste destinații, trebuie apelat la „clasicul” DN1. Întrebarea este, de ce s-a început construcția tronsonului dintre Centura Capitalei și București, înainte de a se finaliza ieșirile și intrările pe cel dintre Centură și Ploiești? Mai ales că pe primii 20 km din autostradă și după un an de la ianugurare limita de viteză este în continuare de 100 km/h deoarece este „în construcție”, cu toate că nu se vede nici umbră de utilaj sau muncitor. Mai mult, planurile curente ale CNADNR includ ca o autostradă cu trei benzi pe sens să se termine într-un drum cu o bandă pe sens: Șos. Fabrica de Glucoză, plan care cu siguranță reprezintă o premieră la nivel european sau chiar mondial. Același lucru se poate spune și despre tronsonul de la Cluj. Cu toate că a costat 25 mil. euro per kilometru, autostrada are intrări și ieșiri doar pe la capete, inadmisibil pentru o autostradă construită în Uniunea Europeană. Și mai grav este că nu există nicio intenție în a mai construi vreunul.
În Centura de Sud a Capitalei Guvernul vrea să investească nu mai puțin de două miliarde de euro, pentru 48 de kilometri de autostradă, sau mai bine spus, peste 40 de milioane de euro per kilometru, în condițiile unei autostrăzi la câmpie, „tip” de drum construit de sârbi cu suma modică de 5 milioane de euro.
Cu toate acestea, până acum CNADNR nu a luat însă nicio măsură pentru a fluidiza în vreun fel traficul pe Centura de Sud, astfel încât, peste tot există iluzia că drumul pe Centura de Sud este blocat tot timpul. Care este însă realitatea? Centura de Sud este blocată la intersecția dintre Prelungirea Ghencea și Centură. Întrebarea este, având în vedere că problema există de ani buni, de ce nu s-a încercat măcar construirea unui sens giratoriu cu balize, dacă nu măcar un pod cu o bandă pe sens așa cum este cel din Pipera? Se dorește atât de mult ca acel drum să fie blocat? Este mai utilă o investiție de două miliarde de euro și nu una mică într-un pod? Cum poate fi explicată investiția de două miliarde de euro în Sud, când nu știm când va fi gata cea din Nord?
Care este diferența? În sud centura va lega ieșiri și intrări dinpre localități precum Domnești, Alexandria, Giurgiu, Berceni, Oltenița sau Glina. În afară de Giurgiu, oraș cu importanță strategică având în vedere conexiunea cu Bulgaria, restul nu atrag atenția cum se întâmplă în Nord, unde sunt ieșiri spre Pitești, DN1A și DN1 spre Ploiești și Brașov, sau DN2 spre Moldova și desigur, A2 spre Constanța.
Pe Centura de Sud mai este problema la intersecția cu DN6, drumul București-Alexandria, unde cei care vin dinspre Alexandria trebuie să vireze stânga pentru a intra pe centură, riscul unui accident fiind extrem de ridicat în acea zonă. S-a pus vreodată problema construcția unui drum care să iasă direct în centură prin dreapta?
O altă foarte mare problemă pe Centură se întâlnește la intersecția cu A1, București Pitești. Cu toate că există pod peste centură, ambele drumuri dintre autostradă și centură sunt blocate de camioane. Nimeni nu a anunțat niciun plan până acum pentru a moderniza acel pod și a elimina virajele la stânga efectuate cu dificultate de camioanele de 40 de tone. Dar în același timp, guvernul anunță cu surle și trâmbițe investiții a căror logică este ușor neclară.
Sensuri giratorii ar putea fi construite și la intersecția dintre Centura de Sud și Splaiul Unirii, dar și la cea la ieșirea din Popești-Leordeni spre Oltenița, sau spre Berceni. Până la construcția de 2 miliarde de euro, poate ar fi util ca CNADNR să ia în calcul și astfel de proiecte „minore”.
Un alt mister este celebra autostradă Comarnic-Brașov, la care lucrările trebuiau să înceapă încă din 2004. Pe DN1 întotdeauna se formează blocaje în Comarnic, Bușteni și la intersecția cu centura din Sinaia. Înainte de a investi miliarde în cei 58 km de autostradă, oare și-a pus cineva problema să construiască și în Comarnic sau Bușteni câte o pasarelă pentru pietoni care să înlocuiască deja celebrul polițist postat în mijlocul trecerii de pietoni weekend de weekend? Probabil ca nu. Și-a pus cineva problema să construiască un mic pod la intrarea în Sinaia dinspre Brașov pentru a elimina ambuteiajul? Din nou, probabil că nu, probabil ar fi mult prea ieftin. Spre deosebire de Pitești-Sibiu, tronson utilizat intens la export și import, Comarnic-Brașov putem spune că este un tronson „populist” deoarece se adresează celor care merg în weekend la munte. Nimic greșit, dar oare nu ar fi mai optim ca pe acest tronson să se construiască rute care să ocolească stațiunile aglomerate? Soluții care ar fi mai mult mai ieftine și mai rapide. Desigur, acestea nu pot înlocui o autostradă, dar așa cum nici deschiderea tronsonului A3 București-Ploiești nu a avut un impact semnificativ asupra traficului, cine garantează că nu vor exista în continuare blocaje de trafic pe Valea Prahovei, când logica autostrăzilor românești este să se intre și să se iasă doar pe la capete? Și oare din punct de vedere economic, nu ar fi mai utilă o autostradă Pitești – Sibiu pentru a susține Dacia și producătorii de componente din Argeș? Fostul ministru al transporturilor din guvernul Ungureanu declara anul trecut că în trei ani va fi gata autostrada. Întrebarea este, când va începe.
0 comments :
Trimiteți un comentariu