Un număr de 83 de consilieri și secretari economici din Ministerul Economiei sunt detașați în străinătate și remunerați în dolari sau euro, jumătate dintre aceștia câștigând de cel puțin două ori mai mult decât ministrul de resort.Rolul principal al acestor salariați este să deschidă noi piețe pentru companiile românești și să dezvolte exporturile, însă cei mai bine plătiți consilieri sunt postați în state unde mărfurile „made in Romania“ sunt o raritate.
Datele publicate de minister arată că ministrul economiei Varujan Vosganian a încasat în luna martie un salariu brut de 7.643 de lei (2.329 de dolari). Ministrul are însă un salariu mai mic decât detașații comerciali din minister, care primesc de la 3.000 de dolari în sus pentru promovarea economiei României în marile capitale ale lumii.
Problema supracompensării detașaților comerciali este însă veche. Fostul ministru al economiei Adriean Videanu spune că puțini dintre oficialii trimiși să dezvolte legături comerciale în interesul României se țin de treabă.
„Experiența mea a fost dezastruoasă cu misiunile noastre economice. Din păcate, foarte puțini dintre cei care ar trebui sa facă business în interesul țării acolo o și fac“, a declarat Videanu, care a ocupat funcția de ministru al economiei între 2008 și 2010.
Cel mai frapant caz este al consilierului economic din Bagdad, care primește un salariu brut de 8.583 de dolari pe lună sau 6.500 de euro, în condițiile în care schimburile comerciale ale României cu Irakul abia depășesc cifra de 100 mil. euro. Dacă o parte din această sumă s-ar putea explica prin nevoia de a motiva funcționarul să lucreze într-o țară cu probleme de securitate, de la un punct salariul trebuie justificat de rezultatele muncii desfășurate pentru reprezentarea intereselor economice ale țării.
Greu se poate explica și remunerația generoasă a reprezentanților ministerului postați în Beirut și Tel Aviv. Salariile lunare ale acestor funcționari trec de 4.500 de euro brut (54.000 de euro pe an), însă exporturile României în Liban se învârt an de an în jurul valorii de 130 mil. euro, iar vânzările către Israel sunt de doar 200 mil. euro.
Lista publicată de Ministerul Economiei arată însă că funcționarii plasați la principalii parteneri comerciali ai României își fac treaba pe bani mai puțini. Astfel, consilierul care activează în München câștigă 3.631 de euro brut, la fel ca ministrul consilier postat la Paris. Aceeași sumă o primește lunar funcționarul însărcinat cu dezvoltarea exporturilor către Polonia, iar toți trei încasează mai puțini bani decât miniștrii consilieri postați în Madrid sau Budapesta, care primesc 4.538 de euro.
Mai stranii sunt salariile oficialilor Ministerului Economiei postați la Chișinău, în condițiile în care costul vieții în capitala Republicii Moldova este cel mai mic din Europa: consilierul economic încasează 3.500 de euro, iar ministrul consilier câștigă 4.200 de euro. Veniturile celor doi reprezentanți ai României în țara vecină sunt chiar mai mari decât salariul încasat de consilierii economici detașați în New York și Los Angeles, două dintre cele mai scumpe orașe din Statele Unite.
La o astfel de diferență, apare întrebarea dacă este într-adevăr necesar un detașat comercial în Irak sau Liban. Videanu apreciază că, în afara statelor ca Italia sau Franța, adică destinațiile cele mai importante pentru exporturi, „valoarea salariilor este mai mare decât vânzările României“.
Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), crede că viabilitatea consiliilor economice ar trebui să fie verificată prin interesul mediului de afaceri de a face parteneriat cu statul în susținerea acestor activități.
Videanu a menționat o idee similară ca una din propunerile din timpul mandatului său, respectiv ca structurile patronale să se implice alături de Ministerul Economiei și Ministerul de Externe în desemnarea reprezentanților. „Este o chestiune de politică economică și export. Dacă constatăm că există business mic și mijlociu și acelea sunt piețe promițătoare, spunem da dom’le“, spune Pogonaru.
El a mai spus că businessul mare românesc și cel mare străin se descurcă și fără ca statul să le deschidă porți în străinătate, însă pentru o afacere mică sau mijlocie, costurile ieșirii la export sunt prohibitive. „Haideți să fim realiști. Nu știu dacă micii întreprinzători români vor fi în stare vreodată să se organizeze pentru a vinde în Irak“, a arătat președintele AOAR.
Lista publicată de Ministerul Economiei arată însă că funcționarii plasați la principalii parteneri comerciali ai României își fac treaba pe bani mai puțini
0 comments :
Trimiteți un comentariu