Prinsă între promisiunea Europei de a crea un viitor mai verde și dependența de importurile de energie, industria europeană, mai ales cea chimică și cea metalurgică, pierd teren vital în fața producătorilor americani, impulsionați de costurile mai mici ale energiei, și cei chinezi, ajutați de guvern. Miza cursei este prosperitatea Europei, influența ei în cursa comercială și sute de mii de locuri de muncă într-un continent în care șomajul a ajuns la niveluri record.Liderii Uniunii Europene se vor întâlni miercuri, 22 mai, la un summit de două zile unde se va discuta, printre altele, despre cum pot fi reduse prețurile energiei și cum poate fi îmbunătățită competitivitatea industriei Uniunii Europene, scrie EurActiv.
Liderii se vor concentra pe „aspectele cheie“ ale politicii energetice care pot stimula creșterea, productivitatea și angajările, potrivit unui proiect de concluzii ale summitului schițat de Comisia Europeană și văzut de presă.
„Prețurile mari ale energiei și costurile erodează competitivitatea Europei“, notează documentul, unde se atrage atenția că Europa se confruntă cu deficite mari de investiții în infrastructura energetică și capacitatea de generare.
Companiile fac presiuni pentru costuri mai mici cu energia
Recent, influenta asociație a angajatorilor BusinessEurope a cerut CE să schimbe radical direcția politicii de energie a UE dinspre problemele legate de schimbarea climei spre costuri competitive și siguranța aprovizionării.
Frontul energetic este unul dinspre care companiile europene sunt atacate cel mai dur. Ele se confruntă cu unele dintre cele mai mari costuri ale energiei din lume, iar piața unică a energiei din UE este doar în stadiul de aspirație, scrie The Wall Street Journal. În plus, eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon macină competitivitatea industriei și duc la consecințe fără precedent, aceasta în condițiile în care UE este responsabilă pentru doar 11% din emisiile globale de CO2, comparativ cu 16% în cazul SUA și 29% în cazul Chinei.
Unii jucători din industria europeană apreciază că Europa nu mai poate face prea multe pentru a contribui la reducerea emisiilor. Prețurile mari determină închiderea marilor consumatori industriali de energie precum oțelăriile și încurajează importurile din afara Uniunii produse în uzine care nu pun accent pe eficiența consumului de energie. Acest proces, cunoscut sub denumirea de „scurgere de carbon“, este îngrijorător în condițiile în care un loc de muncă în industrie sprijină două postruri în servicii. Producția industrială este în prezent cu 10% mai redusă decât înaintea crizei. Această „scurgere“ ar putea duce chiar la creșterea emisiilor.
Piața unică a energiei ar fi răspunsul
Efectul politicilor confuze ale UE privind securitatea energetică, emisiile de carbon și sursele de energie regenerabilă duc la majorarea consumului de cărbune, mai ieftin, în Europa în detrimentul gazelor naturale, mai puțin poluante, atrage atenția Helge Lund, directorul executiv al producătorului norvegian de petrol Statoil.
Unul dintre cei mai influenți lideri din industrie, Lakshmi Mittal - președintele producătorului indian de oțel ArcelorMittal, a cerut politicenilor europeni și Bruxellesului să reducă prețurile energiei pentru a face sectorul oțelului mai competitiv, potrivit AFP. ArcelorMittal, prezent și în România, a fost dur criticat în Franța anul trecut pentru că a vrut să închidă uzina de la Florange. Și pentru această uzină Mittal a cerut reducerea costurilor cu energia. Grupul are 98.000 de angajați în Europa.
Prețurile reale ale energiei în Europa au crescut cu 27% între 2005 și începutul anului 2012, mai rapid decât în cele mai multe economii industrializate, a atras atenția președintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Până în 2035, dependența UE de importurile de petrol și gaze naturale ar putea ajunge la 80%. Președintele Consiliului a sugerat ca politica Europei să cuprindă patru elemente, respectiv eficiența consumului de energie, modernizarea infrastructurii, diversificarea surselor de energie și crearea unei piețe unice a energiei. Van Rompuy a estimat că piața unică ar crea economii anuale de 30 miliarde euro la achiziționarea gazelor și de 35 miliarde euro la cumpărarea de energie electrică. Până în prezent, guvernele naționale, încurajate de marile companii, au blocat formarea pieței unice a energiei.
Gazele de șist, o soluție pentru Europa? Nu, spun specialiștii de la Bruxelles
Gazele de șist au ajuns să aibă o ponedere de 16% în producția totală din SUA, după 15 ani de investiții în aceste sector. În următorii 20 de ani, ponderea ar putea ajunge la 50%, scrie EurActiv. Cu două decenii de experiență în spate, marile companii americane fac lobby și în Europa pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist și câștigă teren în Polonia și România. Spre deosebire de SUA, exploatarea acestor resurse, care presupune tehnica fracturării hidraulice – înjectarea de lichide saturate cu chimicale pentru a degaja gazele din sedimentele de adâncime, întâmpină rezistență atât politică, cât și socială, din cauza riscurilor pentru mediu. Companiile americane susțin că rezistența este alimentată, financiar, de Rusia, principalul exportator de gaze pentru Europa, scrie EUobserver. În Europa de Vest, fracturarea hidraulică a fost suspendată în Germania și Franța. În Bulgaria, stat dependent aproape în totalitate de importurile de gaze din Rusia, utilizarea acestei tehnologii este interzisă. Un studiu al CE arată că dezvoltarea industriei gazului de șist în Europa s-ar putea lovi, printre altele, de densitatea mai mare a populației – 117 locuitori pe km pătrat în UE față de 33 locuitori pe km pătrat în SUA, lipsa de echipament de forat și personal specializat și însăși geologia continentului. Într-o Europă de aproape patru ori mai populată decât SUA, mii de puțuri va trebui forate, unele în apropierea zonelor intens populate, doar pentru a determina geologia locurilor. De asemenea, în condițiile în care resursele subterane sunt aproape în exclusivitate propietatea guvernelor, inițiativa privată este descurajată. În consecință, gazul de șist extras în Europa va fi mai scump decât cel din SUA.
0 comments :
Trimiteți un comentariu