Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunțat că la următoarea ședință de politică monetară, din 1 iulie, se va discuta reducerea dobânzii-cheie, având în vedere evoluția mai bună a inflației față de estimări. El a spus chiar că BNR intră într-un nou ciclu de reducere a dobânzilor. Singurul lucru care ar putea stopa această tendință ar fi doar vești proaste din economie, în special din agricultură.În ședința de joi BNR a menținut dobânda-cheie la 5,25%, precum și ratele rezervelor minime obligatorii la 15% la lei și 20% la valută, urmând să continue să gestioneze adecvat lichiditatea din sistemul bancar, conform așteptărilor analiștilor. Pe de altă parte BNR a decis ieri îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, de la +/-4 puncte procentuale, la +/- 3 puncte procentuale, în vederea temperării volatilității dobânzilor pe piața monetară și bancară,
„Decizia BNR de a îngusta coridorul simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul dobânzii de politică monetară este o măsură foarte importantă pentru creșterea semnalului transmis de dobânda-cheie și de transparentizare a conduitei politicii monetare. Coridorul de +/-3pp este încă mare comparativ cu intervalele din țările vecine (+/-1pp în Ungaria și +/-1,5 în Polonia), însă este un pas înainte. Această măsură ar trebui evaluată pe un orizont mediu și lung, cu implicații asupra creșterii credibilității și eventual a predictibilității politicii monetare“, afirmă Cătălina Molnar, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank.
O implicație pe termen scurt a deciziei BNR ar fi creșterea ușoară a dobânzilor interbancare pe termene scurte către dobânda de politică monetară (5,25%), ceea ce ar întări rolul de semnal al celei din urmă, spune Eugen Sinca, analist-șef al BCR.
În ultimele săptămâni dobânzile interbancare pe termene de sub trei luni au scăzut mult sub dobânda de politică monetară, iar decizia de ieri ar contrabalansa mișcările recente. O implicație pe termen mediu și lung este pregătirea terenului pentru mai multe reduceri ale dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază fiecare, astfel prevenindu-se scăderea dobânzii la facilitatea de depozit la zero.
Mișcarea are sens dacă ne gândim că într-un interval de cinci ani am putea vedea o dobândă de politică monetară cu 1,5-2 puncte procentuale sub nivelul actual, potrivit lui Sinca. Analiștii și-au schimbat scenariile privind dobânda de politică monetară și nu mai exclud o ajustare în acest an. BCR vede acum prima reducere a dobânzii-cheie cu 25 de puncte de baza la ultima ședință a BNR din acest an, de pe 5 noiembrie, și anticipează că ar putea urma încă două reduceri cu 25 de puncte de bază fiecare în T1 2014, ceea ce ar plasa dobânda la 4,5% în martie 2014. Relaxarea politicii monetare ar putea continua apoi printr-o reducere a rezervelor minime obligatorii pentru lei, în viziunea BCR.
Și RBS Bank vede posibilă o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% către finalul anului 2013 și continuarea procesului de ajustare a dobânzii-cheie la începutul anului 2014 dacă rata inflației va reveni în intervalul țintit mai repede decât se anticipează acum, iar așeptările vor indica menținerea ratei inflaței în intervalul-țintă.
Dobânda de politică monetară, care influențează indirect costul creditelor acordate de bănci în economie, a fost înghețată la 5,25% pe an în luna mai a anului trecut.
Inflația anuală s-a apropiat în ianuarie de 6%, depășind așteptările pieței, însă în februarie și martie 2013 creșterea prețurilor s-a temperat, rata anuală a inflației coborând la 5,25% la sfârșitul primului trimestru din 2013.
Pe piața valutară leul s-a apreciat vizibil în ultima parte a lunii aprilie, susținut de vânzările de valută ale jucătorilor străini, iar rata de referință a coborât spre 4,32 lei/euro, nivel comparabil cu cel de la începutul anului 2012.
Isărescu a spus că această scădere a cursului este remarcabilă având în vedere criza din Cipru.
0 comments :
Trimiteți un comentariu