Cu toate că este prinsă între o Europă în criză și un Orient Mijlociu frământat de turbulențe politice și sociale, economia Turciei crește de patru ani în ritm susținut. După ce la începutul mileniului a trecut prin propria criză bancară, Turcia își permite acum să pună la respect FMI și este dată drept exemplu de urmat pentru alte economii emergente. Printre „secretele“ acestei performanțe, premierul Recep Tayyip Erdogan enumeră continuarea investițiilor pe timp de criză, multe în infrastructură, educarea forței de muncă și participarea cetățenilor la deciziile care le schimbă viețile pentru menținerea sentimentului de încredere.În urmă cu zece ani, când Partidul Justiție și Dezvoltare al premierului Erdogan a venit la putere, Turcia era datoare la FMI cu 23,5 miliarde dolari. Ultimul acord de creditare cu Fondul a fost încheiat în 2005 și a expirat în 2008, iar de astăzi Turcia va deveni creditor al instituției de la Washington.
„De atunci nu am mai semnat niciun acord cu FMI. De ce? Ne-au cerut altceva în schimb. Au vrut să ne învețe cum să facem politică. Eu sunt politician și ascult și învăț de la alți politicieni, nu de la birocrații instituțiilor internaționale“, a afirmat Erdogan în discursul de deschidere al ședinței anuale a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, organizată anul acesta la Istanbul. Premierul a explicat că ar fi acceptat sprijin financiar dacă, după ce Turcia și-ar fi plătit datoriile, FMI ar fi renunțat la orice pretenție.
„Dacă nu ne-am plăti datoriile, atunci am face ceea ce este necesar. Dar ei s-au întors și ne-au cerut să aplicăm nu știu ce reformă, iar noi am decis să nu semnăm. Ne-am plătit datoriile, iar de marți împrumutul de la FMI este istorie“, a spus Erdogan.
Economia a „aterizat lin“ și a evitat riscul supraîncălzirii
Economia Turciei crește susținut de patru ani, iar economia s-a transformat într-un magnet pentru investiții, scrie The Wall Street Journal. Bursa de acțiuni de la Istanbul a urcat anul acesta de mai multe ori la niveluri record. Randamentele obligațiunilor cu scadența la doi ani au scăzut în urmă cu două săptămâni sub 5% pentru prima dată în istorie, semn al încrederii investitorilor. Iar investițiile sectorului privat reprezintă cel mai important factor care contribuie la dinamica dezvoltării economice și creșterii, a subliniat Erdogan.
Economistul-șef al BERD Erik Berglof a salutat „aterizarea lină“ a economiei în 2012 și a estimat că PIB-ul va crește cu 3,7% anul acesta, după un avans de 2,2% în 2012, cel mai lent din ultimii patru ani. Creșterea de anul acesta ar fi susținută de extinderea cererii interne și politica monetară relaxată.
Erdogan a explicat că guvernul își bazează dezvoltarea pe infrastructura fizică și producție, dar și pe investiții în resurse umane.
„Am luat măsuri pentru a întări relația dintre educație și forța de muncă. De asemenea, ne-am concentrat pe pregătirea vocațională sau profesională pentru a crește gradul de calificare al forței de lucru“, a spus premierul.
Investiții în infrastructură
Un alt element al strategiei de creștere sunt investițiile pe timp de criză. În urmă cu câteva zile, Turcia a organizat o licitație pentru construirea și administrarea unui aeroport cu o capacitate de 100 milioane pasageri pe an. Dacă va fi finalizat, proiectul ar putea avea ca rezultat cel mai mare aeroport din lume. Licitația a fost câștigată de un consorțiu format din cinci companii turce, care timp de 25 de ani vor plăti redevențe de 22 miliarde dolari plus TVA.
Turcia construiește, de asemenea, un canal navigabil ultramodern care să lege Marea Neagră de Marea Marmara. Astfel va fi protejată strâmtoarea Bosfor de dezastre ecologice. Canalul va avea o lungime de 42 km și 500 de metri în cea mai lată porțiune.
Guvernul turc pune accent și pe latura socială a strategiei de creștere. „Credem că performanța economică și succesul sunt posibile doar dacă sunt stabilite legături puternice și relații de încredere între populație și guvern. Este foarte important să se asigure că participarea oamenilor la deciziile cu impact asupra vieților lor este la nivel maxim“, a spus Erdogan.
Rata șomajului a scăzut de 15% în 2009 la 9,2% anul trecut, iar guvernul turc are destul spațiu pentru a aloca mai multe resurse pentru programe sociale. Acest gen de cheltuieli au crescut de la echivalentul a 0,5% din PIB în 2002 la 1,4% din PIB în 2011. Rezervele valutare s-au majorat de la 27,5 miliarde dolari în 2002 la 135 miliarde dolari în prezent.
De la datornic la creditor al FMI
Dincolo de afirmațiile victorioase ale lui Erdogan trebuie notat că Turcia a ieșit din propria criză bancară, din 2001, împrumutând echivalentul a 14% din PIB de la FMI. Până în 2008 statul turc a semnat în total 19 acorduri stand-by cu FMI, de la care a împrumutat în total 50 miliarde dolari. Turcia va împrumuta Fondului 5 miliarde dolari, ceea ce o plasează pe locul 23 în topul creditorilor instituției.
Turcia se confruntă, de asemenea, cu probleme structurale, printre care dependența aproape totală de importurile de energie, ceea ce face ca economia să fie vulnerabilă, de exemplu, la fluctuațiile prețului petrolului, și un deficit cronic de cont curent alimentat de fonduri de investiții adesea cu un caracter capricios.
Cu toate acestea, Turcia are o economie și un sector al serviciilor publice bine gestionate și poate servi ca model în multe privințe, a spus președintele BERD Suma Chakrabarti, citat de World Bulletin. Turcia este a doua piață ca mărime, după Rusia, pentru BERD, a subliniat Chakrabarti. Turcia și România au devenit state acționare la BERD în aceeași zi, 28 martie 1991.
Turcia vrea să ofere facilități fiscale evazioniștilor dacă aceștia își repatriază activele
Guvernul turc intenționează să atragă fondurile păstrate de cetățenii turci și de companii în străinătate reducând taxele de la 35% la 2% dacă acestea sunt aduse în țară. Autoritățile fiscale nu vor cere clarificări în privința provenienței fondurilor, scrie World Bulletin. Singura condiție este ca aceste active, a căror valoare este estimată la 100 miliarde dolari, să fie declarate până la 31 iulie.
Demersul are ca scop reducerea dependenței economiei de capital străin. Proiectul va proteja oamenii de afaceri de anchetele fiscale privind activele nou declarate și îi va scuti de taxe pe venit și profit dacă aleg să transfere activele în Turcia până la sfârșitul anului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu