
Acordul se află în faza prelungirilor după ce guvernul a solicitat în primăvară în răgaz suplimentar pentru acoperirea unora dintre restanțele acumulate față de angajamentele asumate.
Arieratele și privatizările rămân două puncte nevralgice care ar susține o concluzie negativă la finalul acestui al doilea acord consecutiv semnat de România cu FMI de la începutul crizei. De asemenea, proiectul management privat în companii de stat a înregistrat un eșec dramatic, sugestiv fiind recentul scandal de la Tarom, unde directorul general Christian Heinzmann este presat să plece chiar de consiliul de administrație care l-a numit.
Cât privește privatizările, FMI a presat guvernul să avanseze, însă rezultatul nu a fost decât încropirea unor procese de vânzare în pripă, improvizate, astfel că statul nu a reușit să atragă investitori internaționali de anvergură. Poșta Română nu a obținut nicio expresie de interes, iar CFR Marfă a avut în final o singură ofertă și încă rămâne să fie achitat prețul.
Pe de altă parte, dacă FMI va considera că acest acord s-a soldat cu un eșec, va fi foarte greu de început discuțiile pentru o a treia înțelegere, așa cum guvernul a indicat că își dorește. Analiști, instituții bancare și numeroși oficiali străini consideră că România ar trebui să rămână ancorată de FMI ca o garanție că urmează politici macroeconomice corecte.
Indiferent de eficiența celor două acorduri succesive semnate până acum de România cu FMI, cert este că deja au fost plătite 4,77 mld. euro în contul împrumutului de 11,9 mld. euro tras în primul acord. Mai rămân de achitat aproape 9 mld. euro, din care BNR va plăti 7,14 mld. euro.
0 comments :
Trimiteți un comentariu