Cele mai puternice companii din România listate la bursă

Lichiditățile cumulate ale celor 70 de companii de pe bursă (exceptând băncile) erau la finalul lunii martie puțin peste 4 mld. lei (923 mil. euro). Din această sumă, companiile au de plătit dividende de 3 mld. lei (682 mil. euro).

OMV Petrom

(SNP), Fondul Proprietatea (FP) și

Trans­gaz Mediaș

(TGN) sunt companiile care aveau cele mai mari rezerve de cash la finalul lunii martie, deținând împreună 2,37 mld. lei. Cele cinci SIF-uri mai aveau 480 mil. lei.

O bună parte din aceste lichidități va merge la acționari sub formă de dividende, iar restul va fi utilizat pentru investiții. Lichiditățile de care dispun companiile listate reprezintă un indicator important pentru investitori, care arată soliditatea businessului și capacitatea companiei de a produce numerar.

„Deținerea unor rezerve de lichiditate poate fi un argument pozitiv pentru o companie, însă nivelul acestora trebuie să se încadreze într-un anumit interval, astfel încât societatea să își desfășoare activitatea în condiții optime și să folosească aceste resurse pentru dezvoltarea ulterioară“, susține Bogdan Gheorghe, analist la firma de brokeraj Tradeville.

Petrom și Transgaz, companii care activează în sec­torul energetic, au o capacitate ridicată de ge­ne­rare de numerar, fiind printre puținele com­panii listate care au derulat în ultimii ani investiții mari și au plătit dividende substanțiale acționarilor. Fondul Proprietatea și SIF-urile sunt companii de investiții financiare, astfel că pot face rost de lichidități oricând prin vânzarea de participații din portofoliu.

Dintre celelalte companii, printre cele mai mari lichidități le au companiile farmaceutice (Zentiva, Biofarm, Ropharma și Farmaceutica Remedia Deva).

Cele mai mari lichidiăți raportate la capitalizare le au VAE Apcarom Buzău (APC) și Casa de Bucovina (BCM), la care numerarul din conturi reprezintă peste 90% din capi­talizare. Totuși, la fel de important ca nivelul lichidităților este modul în care companiile valorifică acești bani.

„În cazul în care rezervele nu sunt folosite în proiecte care să aducă o valoare suplimentară societății, deținerea unor lichi­dități semnificative nu oferă un argument suplimentar pentru atractivitatea titlurilor“, a declarat Bogdan Gheorghe, analist la firma de brokeraj Tradeville.

O companie care dispune de mult cash poate derula in­vestiții care se vor vedea în rezultatele pe termen lung sau poate distribui dividende, care sporesc atractivitatea acțiu­ni­lor pe termen scurt. O astfel de companie poate rezista mai bine la șocurile de pe piețele financiare, deoarece numerarul poate fi folosit pentru finanțarea operațiunilor în perioadele când creditarea se restrânge puternic.

În schimb, companiile care nu au cash se pot con­frun­ta cu pro­bleme și pot fi ne­voite să se împrumute pentru a-și achi­ta obli­gațiile curente (facturi de la fur­ni­zori, salarii). În mo­mentul în care nu mai au cash și nici nu se mai pot îm­pru­muta, com­pa­niile intră în insolvență, cum s-a întâmplat anul acesta cu

Olt­chim

(OLT) și COS Târgoviște (COS).

Pentru a avea o imagine cât mai bună asupra lichidității unei companii, investitorii trebuie să se uite nu doar la lichi­di­tăți, ci și la evoluția creanțelor com­pa­niei, a stocurilor și a da­toriilor pe termen scurt. O com­panie poate avea la un mo­ment dat lichidități reduse, dar creanțe mari de încasat. Dacă ter­menul de încasare a crean­țe­lor se lun­gește, atunci pot apă­rea probleme. De ase­me­nea, dacă da­toriile curente sunt foarte mari, atunci o mare parte a li­chi­dităților ar putea merge către plata da­toriilor. Un nivel ridicat al li­chi­dităților nu este o garanție a sănătății com­pa­niei.

„Poate cel mai popular in­di­cator privind lichiditatea unei companii (capacitatea de a acoperi datoriile curente cu ac­tive lichide) este testul acid (acid-test ratio)“, spune Bog­dan Gheor­ghe. Această rată se calculează împărțind suma crean­țelor, lichidităților și investițiilor pe termen scurt la va­loa­rea datoriilor curente. Un raport subunitar poate indica pro­bleme de lichiditate.

Pe de altă parte, nici atunci când compania stă cu sume mari în conturi pentru perioade lungi nu este în avantajul investitorilor. De exemplu, producătorul de profiluri din aluminiu Alumil (ALU) și producătorul de medicamente Biofarm (BIO) stau din 2008 cu sume mari în conturi, în timp ce acțiunile au avut evoluții modeste pe bursă în ultimii ani.

„În piețele internaționale, companiile care dețin rezerve importante de cash obișnuiesc să își recompenseze acționarii prin distribuirea de dividende sau răscumpărarea de acțiuni, asta în cazul în care managementul nu plănuiește dezvoltarea societății sau achiziționarea unor proiecte noi“, a precizat analistul Tradeville.

Pe piețele de capital dezvoltate, investitorii urmăresc cu mare atenție rezervele de lichidități ale companiilor listate. În ultimii ani, aceste rezerve au crescut puternic, deoarece companiile s-au abținut de la investiții din cauza mediului economic incert, iar în cazul companiilor americane, din cauză că o mare parte a lichidităților sunt off-shore, iar costurile de repatriere sunt ridicate.

În acest context, unii investitori au început să ceară companiilor să facă ceva cu acești bani pentru a crește va­loa­rea acțiunilor pe bursă. Unul dintre cele mai mediatizate ca­zuri în presa financiară occidentală este lupta lui David Ein­horn, unul dintre cei mai cunoscuți manageri de fonduri de hedging, cu Apple, compania cu cele mai mari rezerve de lichi­dități din lume, care avea 137 mld. dolari în conturi la fi­nalul anului trecut. Einhorn i-a cerut conducerii Apple să plă­tească dividende mai mari pentru a susține prețul ac­țiu­nilor, care au scăzut cu 36% față de maximele din septembrie 2012.

Și pe piața locală au început să apară astfel de solicitări din partea investitorilor, în special la SIF-uri, unde investitorii s-au luptat în ultimii ani să obțină dividende mai mari. Unele SIF-uri au vândut active și au plătit dividende mari ac­țio­na­rilor, dar au rămas fără bani de investiții, iar asta a con­dus la scăderea activelor.

Și la producătorul de medicamente Zentiva (SCD), ac­țio­narii minoritari au cerut dividende mai mari, în condițiile în care compania dispune încă de rezerve de cash semni­ficative pe care le folosește pentru creditarea acționarului ma­jo­ritar, gru­pul francez Sanofi. Cererea acționarilor a fost respinsă.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andrei Chirileasa