Peste 20 de producători de talie mică de vinuri care dețin o suprafață de maximum 20 de hectare au apărut în ultimii ani pe piața locală de vin, investițiile acestora fiind susținute din fonduri europene, arată datele Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV). Abordarea acestora este diferită din punctul de vedere al marketingului, al promovării de cel al marilor companii, și sunt cei care vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește construirea unei imagini a României ca țară viticolă, este de părere Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV.„Acești producători mici sunt singura șansă pe care o are România pentru apariția diversității, pentru construirea unui mesaj unitar, dar și pentru educația consumatorilor“, a spus Gheorghe. El a fost prezent la deschiderea Congresului Mondial al Viei și Vinului care are loc în aceste zile la Palatul Parlamentului din Capitală. Printre producătorii care au apărut ca urmare a investițiilor din fonduri europene se numără Lacerta, Domeniile Săhăteni sau Via Sandu, mai spune Gheorghe.
Datele citate de Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, arată că în ultimii cinci ani România a absorbit integral fondurile europene puse la dispoziție, de 42 de milioane de euro, iar în această perioadă sunt discuții pentru ca alocările să se majoreze cu 5-6 mil. euro pe an până în 2018. Sectorul viticol este singurul din agricultură care a atras toate fondurile puse la dispoziție.
„Rezultatele se vor vedea în câțiva ani. Acum vinurile românești sunt bune. Sunteți pregătiți de luptă“, a spus Federico Castellucci, directorul general al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), în contextul apariției de noi vinuri (din fonduri europene) în România.
Locul 10 mondial la suprafața cultivată cu viță-de-vie
Datele citate de ministrul agriculturii arată că România se află pe locul zece în lume la suprafața ocupată cu viță-de-vie și locul cinci la nivel european.
Potrivit OIV, în România erau cultivate aproximativ 205.000 de hectare cu viță-de-vie în 2012, arată datele OIV, în ușoară scădere comparativ cu 2011. Cele mai mari suprafețe cu viță-de-vie sunt însă în Spania, Franța, Italia și Portugalia. Deși se află în topul statelor din punctul de vedere al suprafeței cu viță-de-vie, România nu își face loc între primele și din punctul de vedere al exporturilor. „Nu avem o productivitate foarte ridicată la hectar“, spune Ovidiu Gheorghe, care a dat exemplul unor producători din Spania care au producție de 20 de tone la hectar (însă de vinuri de masă). În cazul României, productivitatea este de 4-5 tone la hectar. El spune că pentru creșterea productivității sunt necesare investițiile, iar în ultimii ani și în România acestea au crescut.
Cea mai rapidă scădere a consumului de vin
Consumul de vin a fost de aproape 2,6 mil. hl în 2012, iar cu acest nivel România se află între primele 20 de state din lume. O analiză a OIV în intervalul 200-2012 arată că România a pierdut cel mai mult din punctul de vedere al consumului. Tendința este specifică și statelor mari consumatoare de vin, cum sunt Franța, Italia și Spania.
La polul opus, cele mai rapide creșteri ale consumului sunt raportate în Rusia (plus 121%), China (plus 67% în intervalul 2000 – 2012) și SUA (plus 37% între 2000 și 2012).
Statistica OIV arată că în statele cu tradiție în producția de vin s-a redus și producția, iar directorul general al OIV, care se află la final de mandat (succesorul său urmând să fie decis zilele acestea la congresul de la București), a folosit cuvântul „dramatic“ pentru a caracteriza scăderea producției de vin a Franței cu 18% într-un singur an.
Peste 400 de specialiști din 44 de țări s-au strâns săptămâna aceasta la Palatul Parlamentului la Congresul Anual al Viei și Vinului
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu